Demi´s blog

ceva se intampla

2011-06-23T19:22:00.003+03:00

Salut blogule,

Nu ti-am mai scris de aproape 2 ani. Nu am avut ce. Pana acum.
Am cautat ceva. Spun "am cautat" pentru ca am gasit deja. La inceput era ceva nedefinit. Stiam doar ca iese din sfera cotidianului, a banalitatii. Era ceva din lumea ideilor. Cautam un "Ceva" pe care sa-L pot trai.
A durat ceva timp. Dar am gasit. "Dumnezeu este Domnul si S-a aratat noua. Bine este cuvantat cel ce vine intru numele Domnului" canta psaltii Utrenia de Sanziene acum. Asa este. Pe El Il cautam. L-am gasit. Dar inca sunt departe de El. Sunt prea nemernic si ticalos pentru El.
Teoria ii usoara, practica e grea. Asa este. Cel mai greu lucru este sa iubesti. Dumnezeu este Iubire. Pentru tot si toate. Din iubirea Sa, am primit un cadou. Cel mai frumos cadou pe care mi l-as fi putut dori. Am primit-o pe Ioana, desi nu o merit. N-am meritat-o atunci, nu o merit nici acum.
Ioana este cea care a reusit sa faca ceva sa se miste in sinea mea. Am ajuns mai aproape de lumea ideilor. Am inceput sa pot trai ceea ce cautam. Am inceput sa traiesc. A aprins torta iubirii in abisurile intunecate si inghetate ale sufletului meu si, vazand ce e pe acolo, a inceput sa faca ordine si curatenie.
Dar i-am zgrariat sufletul de prea multe ori cu marginile taioase de acolo jos. Nu am avut grija de darul pretios primit. Iar acum ne doare, pe amandoi.

Iertare...

Inca putin

2009-07-29T20:20:00.008+03:00

Din nou a trecut foarte mult timp de cand nu am mai scris, probabil devine obisnuinta. Cred ca cel mai potrivit acum ar fi sa fac o retrospectiva a ce s-a mai intamplat, pentru posteritate si pentru cititorii mei imaginari.

Pe scurt am terminat anul I si, printr-o serie de coincidente am ajuns sa lucrez pentru Universitate, momentan ca si voluntar. In principiu is ucenic intr-ale administrarii de sisteme si de retele. In fine, poveste lunga cam ce fac eu acolo care nu prea merita importanta. Nefiind angajat, pot sa-mi iau vacanta cat vreau de lunga si asta voi face incepand de vineri cand plec, in sfarsit, acasa.

Zgomotos mai e si Clujul asta. Prea multe masini, prea multi oameni, prea mult. De cand am venit aici nu imi amintesc sa fi avut liniste. Am urcat pe Cetatuie, pac se aud sirenele, te duci in parc, pac sirene, claxoane si tramvai. De fapt, singurele momente linistite sunt Sambata si Duminica dimineata pe strazile unde-s case, pe acolo nu prea se circula in perioada aceea. In rest, prea mult trafic, zgomot ... nu-mi place.

Mi-a spus o colega acum ceva timp ca eu nu prea tin legatura cu oamenii. Si chiar asa e. Dar nu prea stiu ce sa vorbesc cu ei. Adica am prieteni cu care nu am vorbit de cateva luni dar de care imi e cat de cat dor. Daca ii intreb ce mai fac, cum o mai duc si ce mai e nou o fi destul? Nu tare ma pricep ...

Am nevoie de liniste. Nu stiu cati oameni inteleg asta (poate toti dar eu nu-mi dau seama) dar omul are nevoie de un timp pentru el, sa mai cugete, sa mai mediteze, sa isi mai elibereze mintea de toate prostiile din jurul lui. De prin aprilie ma gandesc la ce voi face vacanta asta, sper sa-mi iasa. Si anume sa cosesc otava. Ce moment, numai tu si coasa ... ffffs! si pac ai culcat iarba la pamant. Lumina diminetii, roua pe iarba... ffffs!... ffffs!... ffffs!... "Ai venit s-o ajuti pe bunica?" "Da, da!"... fffs!... "Taie coasa?" "Taie, taie!"... fffs!... ffffs!...

A trecut si faza cu parul, dupa cum a anticipat mama. Era doar o faza, un moment. M-am saturat sa trebuiasca sa am atata grija de el, sa il culeg de pe tastatura si sa simt cum se subtiaza coada dupa fiecare spalare. Ce sa zic, a fost interesant, dar scalpul meu nu e facut pentru un par lung, asa ca pana incepe anul 2, ii voi reduce lungimea la cativa milimetri, ca sa nu pot fi scalpat de indienii din Winetou.

Oare ce o sa fac acasa? Nu stiu, dar nu cred ca mai conteaza.... Vineri ma duc acasa...

M-am prins

2009-05-23T22:07:00.004+03:00

N-are rost sa ne prefacem ca suntem ceea ce am vrea sa fim, dar de fapt nu suntem. Da, stiu, toti vrem la un moment dat in viata sa fim mari cantareti, mari magicieni, mari gangsteri sau mai stiu eu ce. Dar nu am reusit niciodata sa trecem de bariera numita mediocritate. Putini sunt cei care reusesc, iar pentru noi restu, ramane la nivel de hobby.

Eu am vrut sa fiu artist (da, nu aveti decat sa radeti, treaba voastra). Am crezut ca se poate invata, ca trairea vine cu timpul. Sa nu ma intelegeti gresit, totusi. Pentru mine, fufele alea cantatoare de la TV nu-s artiste. Artistul e un om cu antenele mai sensibile decat noi, ceilalti, e un om care simte si exprima, care lucreaza cu imagini (de orice fel, nu doar vizuale) si sentimente. Nici matematicienii nu lucreaza cu lucruri atat de marete ca sentimentele (niciodata nu vei putea descrie omul si trairile lui interioare cu formule matematice, oricat ar fi ele de complicate). Pentru mine, arta, stiinta si religia definesc unicitatea omului in natura (ele nu sunt nici exclusive si nici exhaustive, e o legatura intre ele care nu imi e bine definita in minte, dar care stiu ca exista).

Am vrut sa fiu artist, deci. Dupa 2 ani de "facut poze" n-am reusit mare branza. Nu e greu sa inveti tehnica, e mai greu sa folosesti acea tehnica sa exprime ceva, o idee, un sentiment. Asta eu n-am reusit. Reguli de compozitie, inspiratii din lucrarile unor artisti, nimic mai mult. Oricine poate si foarte multi o fac in ziua de azi. Am vrut si eu sa intru in rand cu lumea, sa-mi cumpar domeniu fain pt amaratul ala de fotoblog pe care l-am pus acum ceva timp pe net (aici: http://demi.c7obs.net/gallery/ ), dar pentru ce? Ce rost ar mai avea? Ar intra unii, altii, unii ar zice ca le place, altii ba, si atat. Mare branza. Prefer sa-l las acolo ascuns, sa stiu eu de el si atat. De ce sa devin si eu inca un fotoblogar care toata ziua face poze cu dof mare, la flori, cuie si picaturi?

Ce vreau sa spun este ca e important sa ne cunoastem pe noi, sa ne cunoastem limitele. Daca continuam sa avem aspiratii spre varfuri prea inalte prea devreme devenim niste frustrati si nimic mai mult.

Invitatie

2009-05-23T07:18:00.001+03:00

Prieteni si prietenie

2009-05-19T22:10:00.002+03:00

Am avut de curand o discutie care mi-a placut cu o fosta colega si prietena draga (deocamdata, nu se stie niciodata) si care mi-a permis sa o postez aici.

demi: altfel, cum mai esti?
Andreea: tristuca
Andreea: foarte...
demi: de ce?
Andreea: nu vezi ce status de emo am?
Andreea: ca o plecat o prietena draga din camin..si nu se mai intoarce.merge in italia la munche si poate n-o mai vad niciodata
Andreea: cine stie
demi: noah, ce sa faci? se mai intampla
Andreea: si aseara am iesit in janis ca o ultima petrecere de ramas bun si ne-am plesnit bine
demi: si eu am avut un prieten care o plecat din a 5-a in spania. eram prieteni buni, ne jucam in fata blocului etc, si de atunci nu l-am mai vazut
demi: ne-am scris vreo 2 scrisori si atat
Andreea: da dar atunci nu era net, nu aveati mobil etc
Andreea: si ma gandesc ca tot cu tehnologia asta, tot n-o sa tinem legatura prea mult
demi: pai, de voi depinde
demi: nu-i sfarsitul lumii, oricum
demi: nu cred ca nu o sa se intoarca acasa
Andreea: stiu ca prietenii vin si pleaca, si raman cu speranta ca relatiile sa ramana la fel de puternice, dar viitoru e atat de necunoscut si ma inspaimanta numai gandul ca totu-i o enigma si si...nu stiu.tot timpu se intampla sa uitam de unde am pornit si nu ne mai uitam in trecut si ne pierdem
Andreea: unii pe altii
Andreea: tu crezi ca noi o sa mai fim asa buni prieteni peste 5 ani?
Andreea: si acuma, cat am mai ramas cu o dara de amintiri din liceu care ne leaga, da uite ca ambii suntem in cj si nu ne vedem mai niciodata.ce sa-ti zic acasa unde ne facem ca ploua
Andreea: si nu zic ca e cineva de vina, ca amandoi suntem vionvati in egala masura, vorba vine vinovati ca doar n-am comis o crima, da vremurile se schimba, si noi cu vremea.nu putem sa ne impotrivim schimbarii.
demi: asa e
demi: eu inca n-am cunoscut un prieten adevarat
demi: cu tine ma mai certam si cate 3 luni nu ne worbeam
demi: cu florescu nu mai vorbesc
Andreea: ce treaba era aia
Andreea: ?
demi: si pot sa fac o lista lunga
Andreea: prietenii adevarati se tin aproape.nu exista prietenii la distanta.si cele care sunt, sunt numai in filme si-n carti
demi: asta am invatat pe propria-mi piele :)
demi: nush, trebe sa fie ceva intre cei doi oameni
demi: americanii ii zic "chemistry"
demi: cum sa zic
demi: atunci cand faci ceva pt un prieten adevarat, sa nu te simti obligat ci sa-ti faca placere
demi: sa-l ierti fara ezitare atunci cand ti-a gresit
Andreea: iertarea fara ezitare nici intre frati si familie nu exista
demi: da, suntem oameni, eu ma referam la modul ideal
demi: noi la fizica lucram fara frecari, in conditii ideale :P
Andreea: ar fi banal sa traim intr-o lume ideala.in care sa nu existe ceva nou de facut, de descoperit.
demi: ai timp sa te descoperi pe tine :)
demi: revenind
demi: voi v-ati cunoscut de ceva timp daca zici ca sunteti asa bune prietene
demi: asa ca nu cred ca prietenia voastra o sa aiba asa mult de suferit
demi: depinde de ea, care isi schimba mediul
Andreea: da.si nu stiu cum o sa aiba ea acces la internet ca pe mobil mai greu pt ca-i scump
demi: da ea ce merge sa lucreze? unde o sa stea?
Andreea: are loc de munca asigurat cu cazare si masa
Andreea: la ceva cunostinte.la spalat de vase intr-o pizzerie
demi: leptop are?
Andreea: nope
demi: pai probabil reuseste sa faca rost de net
demi: daca nu, va intoarceti la origini si scrieti scrisori
demi: si atunci o sa va invidiez

Acum sunt in pana de idei si nu stiu ce as putea sa mai adaug. Cred ca e destul.

Se schimba ora

2009-03-29T12:33:00.003+03:00

S-a schimbat, de fapt. Si a uitat sa ma anunte si pe mine. Nu-i nimic, poate la anu' :)

Si daca tot e vorba de timp, uite de la ce a trecut 3 ani :)

Finally

2009-02-18T10:56:00.004+02:00

Acum multi ani i-am zis mamei: "Stii ce vreau de ziua mea? Vreau sa ninga!". Nu stiu cum se intampla, dar mereu, pe cand venea ziua mea se termina iarna. Cateodata nu era zapada, in alta dati se topea zapada. Cu timpul, aproape ca am uitat aceasta dorinta.
Anul asta, insa, se pare ca totusi a nins. Si a fost frumos. Atat.

Moments of glory

2009-02-17T19:56:00.003+02:00

Pe la 2:24 ii debutul meu pe micile ecrane. Sa fie clar, nu vreau sa lucrez cu MediaPro (ah, sunt niste amatori) iar pentru reclame si invitatii la talk-show-uri lasati un comentariu iar agentul meu va decide daca merita sau nu. Va pup dragilor!

PS: va rog frumos, nu mai trimiteti cereri pentru autografe pentru ca nu va pot trimite prin posta (imediat cum apare numele meu la posta cineva deschide plicul sa vada ce-i inauntru, ah, am fani peste tot) iar in firme de curierat rapid nu pre am incredere. Asa ca, ne vedem dupa show-uri. Ciao!

O trecut si asta...

2009-02-11T07:46:00.004+02:00

Uite ca am gatat si sesiunea, in sfarsit. Mai, ce sa zic? O fost interesant. Ca orice examen(e), m-o bagat in sperieti inainte sa inceapa, dar o fost destul de OK.

Ce nu pricep insa, ii mentalitatea unora. Adica, bai, de ce te-ai dus la facultate? Ii, probabil, ultima scoala pe care o faci. Tu ti-ai ales-o. De ce te plangi atata? "Ah, vai, stresiune, vai ce greu, vai ce naspa ii, ce mult ii de invatat, ce profi naspa etc. etc." Nu zic ca toti trebuie sa fie integralisti, dar macar sa nu mai tot aud atata ca se plange lumea. Pentru unii facultatea ii o tabara prelungita, unde te duci numai sa te distrezi. Ai venit la facultate, accepta-ti soarta, mai fa cate un laborator in timpul anului si macar cand ii sesiune, si cu putin timp inainte, stai si invata. Ai timp si dupa sa te distrezi, ce-i asa greu?

Dar, desigur "cainele moare de foame, calul moare de drum lung iar prostul de grija altuia" asa ca nu mai zic nimic. Sa faca fiecare ce crede ca-i bine. Asta e, ce sa facem?

Insa, ce-mi pare rau ii ca au trecut atatea zile faine si eu o trebuit sa stau sa citesc la oarece materie. Ah da, din ce am facut semestrul asta, nu m-o tare atras nimic. Materiile faine am vazut ca vin deabia din anii 3-4. Sa speram ca rezist pana atunci. Revenind la idee, mi s-a intamplat sambata sa ma duc in sala de lectura de la bilioteca din campus sa citesc. Bai, o sala imensa, unde peretii exteriori is, de fapt, niste ferestre imense. Si era o zi asa faina afara, si asa fain am prins apusul demonstrand Functia de generare a numerelor lui Bernoulli...

Si, intr-adevar, cum zicea proful de psihologie intr-un seminar, dupa sesiune, lumea ii mai tacuta. Multi isi reevalueaza situatia si performantele, se gandesc ce e de facut, stau si cugeta. Mie mi s-a intamplat sa devin mai sec si fara chef de prostiile "lumesti". Eh, ce sa fac daca ma framanta implementarea functiilor cu multiplexoare, sinteza CLB-urilor din FPGA-uri si Teorema de punct fix a lui Banach :) (sa ma dau si io mare cu cuvinte mari :P )

Intre timp m-o apucat si un fel de nostalgie. Daca in ziua de azi cenaclurile is niste grupuri restranse de oameni care isi citesc unii altora poeziile si ce mai scriu ei, Cenaclul Flacara a fost un curent imens. Tare as fi vrut si eu sa prind un concert de-al lor, dar de dinainte sa se tunda Paunescu. Uite ce nebunie era:

Cenaclul Flacara- Ovidiu Haidu- Pustoaico
Asculta mai multe audio Muzica »

Si acuma urmeaza o saptamana si jumatate de vacanta...

Je ne suis pas Ratatoiulle

2009-01-31T22:40:00.000+02:00

Da, am incercat si eu sa fac pe Ratatouille. M-o mancat si pe mine in fund sa fac o ciocolata de casa. Mi se facuse pofta si am zis sa incerc si eu, poate imi iese. Am cautat reteta pe net, mi-am luat ingredientele si m-am dus la oficiu.

Conform retetei, maxim o jumatate de ora mi-ar fi trebuit. Eh, frumos ar fi fost sa fie asa. Pe net ingredientele erau pt 1 kg de ciocolata, dar eu am decis sa injumatatesc cantitatile, ca oricum, daca nu iese bine, sa nu se strice atata. Am injumatatit totul, mai putin apa. Si de chestia asta mi-am dat seama dupa ce am pus pe foc apa cu zaharul. Ce se gandeste non-chimistul din mine? Lasa-l sa fiarba mai mult, ca se evapora apa. Bine, il las. Cam imediat cum trec alea 10 minute destinate fierberii, solutia incepe sa se faca maronie. Si tot i se inchide culoarea... bai, eu credeam ca ciocolata ii maro de la cacao, in fine, sa continuam. Bag untul in oala si ma trezesc cum se inegreste tot, se umple de bulbuci si se face mai mult... Aoleu, ceva nu cred ca e bine. Si incepe sa miroasa a ars.

Nu conteaza, continuam. Intre timp am amestecat prafurile (cacao si lapte praf) intr-un blid (in care am crezut ca incape tot). Macar amestectul ala parea sa fi iesit bine. Dupa ce expira timpul de fierbere la otrava neagra, incep sa o torn incet peste praf si imi dau seama ca nu o sa incapa. Noah, ce idee geniala ne vine noua? Hai sa torn praful in oala. DA! Torn acolo, incep sa amestec si... era ceva maro-inchis, foarte tare, cu miros de ars si fara niciun gust bun. Noah, aiurea, cred ca n-o iesit bine.

Ma intorc in camera cu oala pentru ca erau doi tipi la oficiu pe care nu am vrut sa-i mai chinui cu mirosul ala de chestie arsa si dupa niste momente de cugetare (in care am si turnat lapte peste amestecatra, sperand ca salvez ceva) ma intorc la oficiu cu gandul de a spala oala si a arunca betonul ala.

Da, ciuciu. Dau cu lingura in el -> nu se sparge, incerc sa o rup cu mana -> nu pot, incerc cu apa calda -> nu-i prea calda. Ce sa fac, ce sa fac? Pai, suna pe cineva. "Alo, mami? Saru'mana, ce faci?"... "Uite, am incercat sa fac ciocolata de casa si nu o prea iesit si nu stiu cum sa curat oala asta." "Deci daca pun apa si pun pe foc se topeste ciocolata aia, nu se arde mai mult? Noah bine". Pun apa, pun pe plita si astept, plimband o lingura de lemn prin oala. Incet, incet, cum se incalzeste apa, se desprind bucati mari din amestecatura mea, Le iau si le arunc frumos. Si ma gandesc ca nu trebuie sa astept sa fiarba apa ca sa se curete. Ati vazut vreodata cum "zboara" laptele pus la fiert si lasat nesupravegheat? Noah, ceva mai mult de atat o zburat apa din oala mea! Ambele plite pline de apa cu ciocolata, panica, haos etc. etc. Si apoi stai frumos si spala pltele, ca altfel se trezeste vreunu sa ma injure ca nu isi poate face mancare ca pute cand porneste plita.

Noah, am gatat cu plita, hai sa termin si cu oala. Dupa ce scot apa maronie din ea, ce descopar? Arsuri!!! Bata-le cucu! Stai si freaca si acolo, ca deh, omul cand nu are de lucru isi face.

In concluzie, in loc sa stau o ora sa mai citesc la Matematici (in)Discrete, am stat o ora sa fac mizerie si sa spal dupa aia, fara sa mananc macar ciocolata de casa.
Cel putin am invatat ceva: Daca lasi la fiert prea mult timp apa cu zahar, zaharul se caramelizeaza si se face tot mai maro.

Da, de, e ca in bancurile cu prosti, puteti rade, ca doar de aia am si scris aici. Si sa invete si altii din greselile mele (daca cumva mai e cineva cine mai face asa tampenii ca mine). Pacat ca n-am facut poze sa vad arat minunatia, dar la cat de neagra era, mi-ar fi trebuit niste lumini speciale. Imaginati-va niste pietre ascutite acoperite cu smoala. Era ceva de genu.

Ganduri...

2009-01-15T14:05:00.005+02:00

... intr-o pauza de invatare. Stand eu asa intins frumos pe pat cetind (mai mult sau mai putin) minunatul curs de Algebra Liniara, mi-am dat seama ca in cartea aia is mai multe definitii si teoreme decat am facut in 4 ani de liceu la matematica (asa, aproximativ mi-am dat seama, nu am stat sa le numar). Asa ca m-am gandit sa dau si eu o teorema (bine, nu e originala, de aia nu-mi scriu numele in paranteza).

Teorema: Fie X un om oarecare. Atunci, daca X va incerca sa aiba mereu ganduri pozitive, atunci X va fi un om mai bun si mai fericit.

Demonstratie:

Se stie ca un singur gand poate sa schimbe total starea de spirit a unui om. Incercati sa va imaginati cum v-ati simti daca o persoana apropiata nu ar mai fi printre noi. Vedeti? Un singur gand.
Acesta a fost un exemplu de gand negativ, dar acelasi efect il au si gandurile pozitive. (Evident, nu? :) ). Mult timp nu am crezut ca starea mea de spirit nu imi va putea fi schimbata de un gand, fie el cat de bun. Dar cu timpul, dand pe la biserica si maturizandu-ma putin, am inceput sa vad si beneficiile gandurilor pozitive, ale noastre si ale celor din jurul nostru. Dar, desigur, eu fiind un om rece nu am simtit decat sporadic cum inima-mi impietrita se misca putin, de bucurie. Alte ganduri pozitive am avut cand inima mea a inceput sa-si lepede crusta de piatra pentru o fiinta draga, foarte draga. Cata bucurie!
Acestea nu sunt singurele bucurii in viata, desigur. Un rasarit de Soare e un gand frumos, o floricica oricat de mica, un fluture, un catelus, un copilas... orice!
Ne fac gandurile pozitive un om mai bun si mai fericit? Aceasta nu necesita demonstratie fiind banala.

Corolar:
Fie X un om oarecare. Daca X va folosi mai putine cuvinte de negatie, starea de spirit i se va imbunatati.

Demonstratie:

Orice cuvant negativ sau cu conotatie negativa repetat incepe sa intareasca niste sinapse in creierul nostru, cauzand un automatism. Astfel, ajungem sa refuzam sau sa negam multe lucruri automat, fara sa evaluam putin situatia, fara sa mai cugetam putin. Nu zic ca trebuie sa eliminam "nu"-urile din vocabular, ci doar sa le folosim mai rar si doar cand chiar e nevoie.

Concluzie:

Oameni buni... da, oameni buni ... asta suntem, oameni, nu roboti sau animale. Doua din componentele firii noastre sunt ratiunea si sensibilitatea. Acestea nu sunt exclusive, asa ca sa nu facem exces de una in defavoarea celeilalte. Sa fim oameni: sa iubim, sa cream, sa ascultam, sa vorbim, sa scriem, sa citim, sa simtim, sa admiram, sa intelegem, sa fim alaturi, sa perseveram, sa fim puternici, sa multumim, sa cerem, sa oferim... (sa continuati dumneavoastra lista, ca eu sunt in pana de idei)

... gata, ma intorc la algebra...

cugetare

2008-12-09T22:45:00.003+02:00

Uitandu-ma astazi pe situl unui fotograf prezentat in PhotoMagazine, si anume Antonin Kratochvil, am vazut fotografii facute la Cernobil. Si am stat putin si m-am gandit oare care a fost sentimentul pe care l-au trait acei oameni?

Pur si simplu, stati putin si imaginati-va, va puneti seara la culcare, avand planuri mai mari sau mai mici pentru ziua urmatoare: poate vreti sa mergeti la teatru, poate aveti un examen sau doar o lucrare de control la scoala, poate vreti sa ii spuneti persoanei iubite cat de mult o iubiti, poate vreti sa mergeti la cimitir la cineva drag, poate vreti pur si simplu sa va continuati viata in mod normal. Dar STOP! Urcarea in autobus si valea! S-a terminat tot, intr-o clipa, gata, sfarsit, format && install.

Oare care ii sentimentul pe care il simti intr-un astfel de moment? Te simti oare inutil, doar un pion in sistem? Simti ca a venit sfarsitul lumii? Probabil raspunsul la aceasta intrebare depinde de fiecare, de educatie, inteligenta si alti factori. Ceea ce s-a intamplat la Cernobil nu cred ca se intampla prea des in lume (sau poate se intampla, acum cu toate razboaiele din lume, ca sa nu mai vorbim de criza economica), dar totusi se intampla, si exista o probabilitate oricat de mica sa fim noi in acea situatie.

Uitandu-ma la acele fotografii am vazut niste oameni condamnati sa moara pentru simplul fapt ca s-au nascut si au trait acolo. Ce sa mai faci intr-o astfel de situatie? Ramai tu si Dumnezeu, nimic altceva nu prea mai conteaza. Si asta mi-a adus aminte de o alta chestie, un anume profesor Randy Pausch, diagnosticat cu cancer pancreatic si care, stiind ca urmeaza sa moara, a sustinut un ultim curs, pe care il puteti urmari aici.

Ce chestie tare! Stii ca o sa mori si te poti pregati. rezolvi problemele tale, dar incerci sa ii ajuti si pe ceilalti, din pozitia sociala pe care o ai. Pe mine nu prea ma misca chestiile astea de "lectie de viata", dar ce a facut profesorul asta e intr-adevar minunat. A inteles ca urmeaza sa moara, a acceptat acest lucru si a facut ce a mai putut pentru cei din jur.

Nu ii judec pe ceilalti bolnavi de cancer (Doamne Fereste!) ca nu fac la fel ca profesorul asta. Sunt sigur ca mass-media ii ultimul lucru de care ar avea ei nevoie. Vreau doar sa zic ca acest om poate fi considerat un exemplu de om care accepta trecerea timpului si moartea. Acestea sunt doua axiome ale naturii: timpul trece si vituitoarele mor la un moment dat.

Si stau si cuget la mine, omul occidental, care imi vad de ziua de maine si de poaimanie si de (maine+i)( i={2,3,...}), care am uitat sa apreciez rasaritul si apusul, bruma sau roua diminetii, o zi ploioasa sau noroasa, am uitat sa zambesc cand ma uit in ochii celorlalti, am uitat sa iubesc, stiu doar sa urasc, am uitat de necazurile celor din jur, am uitat de Dumnezeu, am uitat de tot. Imi mai amintesc doar de mine.

Cam atat, am batut campii destul, iertati-mi timpul pe care l-ati pierdut pentru a citi prostiile mele fara sens.

Do not try this. never!

2008-10-27T14:58:00.003+02:00

Bai, ce faza nashpa am facut. Dar nici acum nu-mi dau seama ce prost am putut sa fiu.
Deci eram cu o colega si asteptam alta colega. Si am vrut sa o speriu putin, sa fac faza aia cu bagatul degetelor in ochi: se tin degetul aratator si mijlociu departate si se imita bagatul in ochi, adica le duci spre ochii celuilalt dar te opresti la timp. Mda, eram pe cale sa ma opresc cand colega s-a intors si a venit cu capul spre mine. Am lovit-o langa ochi si imi e frica ca o sa se invineteasca.
deci ce prost pot sa fiu. Da cum sa fac asa ceva? daca ii intra in ochi? Ioi mah, da prost is. :(

Prin intermediul acestui blog citit international imi cer scuze Dianei care are tot dreptul sa ma urasca.

Gata, ma las de faze din-astea violente, gen palme, bagatul degetelor in ochi si puscatul gatului altora.

J'ai revennu

2008-10-21T10:27:00.004+03:00

Noah, ca multa apa o curs pe Somes de cand n-am mai scris ceva pe aici. Multe s-au mai intamplat.
Pai, in primul rand, am inceput facultatea. Nu stiu ce sa zic momentan, doar ca ii interesant. Inca n-am inceput sa invat la modul serios, doar am citit o data cursurile, ca sa am habar despre ce vorbeste proful. Multi vin si imi spun "Ce sa inveti bah? In sesiune se invata!" Ia sa ma lasati in pace cu prostii din astea! Daca ai un spirit de turma bine inradacinat, atunci umpli si tu cu toata turma sala de lectura in sesiune. Daca nu, inveti cand vrei (chiar si la WC), nu doar in sesiune.
O chestie ce am observat-o, si am remarcat-o de mult, principala diferenta dintre cei de anul I si cei din ani mai mari, e ca noi, bobocii, suntem mereu vioi, incercam sa facem glume din orice nimic, ne bagam in seama si incercam sa purtam discutii inteligente pe orice subiect. Ceilalti, care au trecut prin sesiune si stiu ce ii asteapta, sunt mai tacuti, mai seriosi, mai maturi. M-a uitam prin autobus la cativa si parca vedeam o apasare in ochii lor. Sau vedeam eu prostii, nu stiu.
In camin ii OK. se fac chefuri la mine la etaj, dar pot sa dorm :P . Mai avem niste probleme de rezolvat prin camera, dar sper ca o sa se rezolve cu timpul.
Orasul e dragut, dar mie nu-mi place decat sambata si duminica dimineata, pentru ca nu sunt masini. In rest, ii mai rau ca in Satu Mare: oras mai mare => mai multe masini => mai mult zgomot + poluare=> stres.
Am fost si pe la concertul Celelalte Cuvinte (fain dar scurt), am mai facut niste poze, m-am intalnit cu fosti colegi si am incercat sa supravietuiesc. Planuiesc o vizita in Tirgu Mures (pt ca am auzit ca ii mai fain orasul decat Clujul, nu vre-un alt motiv :P ) care sper sa se intample cat mai curand (ca sa prind toamna, nu vre-un alt motiv :P ).
Cam atat in raportul de azi. Vineri cred ca ma duc acasa, asa ca raman fara internet vreo 2-3 zile.
Bafta tuturor cititorilor mai mult sau mai putin imaginari!

PS: Bai, am o profa la seminarul de analiza sa pici pe jos. Nici nu cred ca ii profa, ceva asistenta pe acolo. S-o pus si o facut C(n,a) si singura conditie care o pus-o pt a e ca a>-1 si a real. da macar sa ne explice de ce face asa ceva. Sa pic pe jos cand am vazut asta.

Caldura mare

2008-08-17T20:36:00.002+03:00

Mda, s-a intamplat ceva ciudat in ultima vreme. De fiecare data cand trebuia sa ma inatalnesc cu cineva, acea persoana ba uita de intalnire ba uita sa ma anunte ca nu ne mai intalnim. Sau au fost motive obiective, oricum, toate astea se aduna. Impreuna cu o plictiseala urata ajungi intr-o stare in care nu mai ai chef de nimic, absolut nimic. Devii si mai irascibil, uiti sa mai faci anumite lucruri, o stare nashpa. chiar azi era sa uplodez o poza pe flickr fara sa-i mai dau resize, da' nici nu am mai uploadat-o dupa de lene.
Si ajungi sa stii ca daca te intalnesti cu altii care is proaspat intorsi de oareunde, poti sa le strici buna dispozitie. Si ori nu te mai cheama in oras ori nu te duci ca sa nu risti sa le strici cheful.
Stii deja cum arata orasul si iti e lene sa mai iesi din casa ca deh, nu s-a schimbat nimic.
E nashpa, foarte nashpa...

Time for a change

2008-08-03T20:31:00.005+03:00

De mult timp vroiam sa upgradez sistemul de operare. Versiunea 12.1 aparuse de mult, dar pentru ca nu aveam timp pentru un reinstall, am ramas inca la 12.
Dar, gata cu BAC-ul si admiterea, da-i cu install-ul.
Asa arata desktopul inainte:

era un Gnome 2.6.18, oarecum vechi pentru perioada aia dar functiona foarte bine. m-am obisnuit atat de mult cu el, ca dupa instalarea Bluewhite64 12.1 nu m-am simtit bine in KDE. Pur si simplu ceva nu era bine si nu ma simteam in largul meu. Am incercat sa-l mai customizez, am incercat XFCE, dar nu era la fel. Mi-am luat inima in dinti si am zis ca ma pun sa compilez Gnome-ul, ca daca nu, trec pe Ubuntu.
Din fericire, am gasit site-ul http://www.mkanet.de/ care are un script care iti downlodeaza, compileaza, creeaza si isntaleaza toate pachetele pt Gnome, aproape automat, eu trebuie doar sa il pornesc. Primele 2 incercari au esuat si pentru ca am banuit ca e din cauza ca instalarea nu era "curata", eu instaland niste programe pe acolo, am reinstalat sistemul si repornit scriptul. 7 ore mai tarziu era gata compilarea si aveam instalat Gnome 2.22.3. urmatoarea zi am instalat alte pachete, cu ajutorul aceluiasi script si dupa alte 7 ore de compilare am fost foarte fericit. Back in Gnome!

Uite cum arata acum:

Inca n-am avut probleme cu el, functioneaza foarte bine :D.

That's all!

Cine esti tu?

2008-02-28T22:10:00.002+02:00

-Cine esti?
-Nu stiu.
-Cine vrei sa fii?
-Eu.

ONF 2008, Piatra Neamt

2008-02-09T07:55:00.000+02:00

Noah, ca m-am intors. Cu ce? Cu autocarul. Ce am adus? Un cucui, julituri la ambii genunchi, vanatai si dureri de spate. Ioi da, si o mentiune pe acolo.
Ce este totusi olimpiada? Este un loc magic unde nici playerul nu mai merge bine, ca sa te oblige sa asculti ce zic ceilalti, sa nu te inchizi in tine; aparatul foto nu mai vrea sa faca poze pentru ca ceea ce se intampla la onf, ramane la onf; telefonul nu mai vrea sa sune pentru ca sa te oblige sa iesi din camera si sa te duci pe picioarele tale sa vorbesti cu fata dragutza din camera 208 din Caminul 3. Este un loc fara discriminari. Poti sa fii gras, slab, mic, inalt, fata sau baiat, ca e totuna. Este locul unde fiecare se distreaza cum vrea si nu este obligat de ceilalti sa faca altceva. Este locul unde toti suntem ciudati dar toti vorbim aceeasi limba. Este locul unde cunosti oameni noi si vezi locuri noi. Este magic.
Anul asta Olimpiada mi-a tot incurcat programul. In primul rand, in vacanta aveam planificata o sedinta foto cu o colega si multe ore de studiu. Nu, a trebuit sa ma duc la Piatra Neamt si, pe langa asta, 3 saptamani inainte nu am facut nici mate, deci am destul de mult de recuperat. Apoi, cand am ajuns acolo, vroiam sa ma duc Joi in excursie, sa vad manastirile. Nu nu, m-au chemat la baraj pentru lot. Macar am recuperat acolo niste ore de somn.
A fost frumos, foarte frumos. Moldovenii foarte ospitalieri, internatele nu au avut ore de stingere, mancarea... se putea si mai buna, orashul dragutz, patinuarul foarte fain, probele foarte interesante.
Regrete? Toata saptamana am ignorat-o pe Laura (si-a sters blogu deci nu pot pune link), nu am cumparat mai multa slanina pentru masa noastra festiva din seara de joi, ca cepe am avut destule; nu am facut decat 800 de poze.
A meritat sa-mi strice ONF programul? Da.
Servus ONF, servus scop al meu in liceu. I'll miss you and I'll never forget you!

Ioi da, era sa uit. Te-am luat, Laura :P

cercuri

2008-01-08T21:35:00.001+02:00

Azi am regasit compasul. L-am uitat de mult in penarul jegos, mostenire din gimnaziu. Impreuna cu el au venit si amintirile si nevoia de a ma juca. "Unde esti copilarie cu cercurile tale cu tot?"
Alte intelesuri astazi.
"traind in cercul vostru stramt, norocul va petrece...." stim continuarea.
Si am crescut.

Banc cu blonde

2007-11-19T16:23:00.000+02:00

Super tare. aici.

Pauza

2007-11-14T18:46:00.001+02:00

Gata, blogul intra in pauza. Mi-am dat seama ca trebuie sa reduc din timpul petrecut pe internet, asa ca blogul acesta va intra in pauza cateva luni (cam pana dupa admiterea la facultate). Probabil voi mai posta cateva articole, dar foarte rar.
Ne mai vedem, dragi cititori imaginari :)

Urasc sovinismul

2007-11-08T17:58:00.000+02:00

Il urasc. Si pe cel romanesc, si pe cel maghiar. Mereu l-am urat, mereu il voi ura. Nu inteleg de ce le trebuie alora zona autonoma si nu inteleg ce au cei din afara arcului carpatic, unde nu sunt unguri, cu ungurii. Am prieteni buni maghiari, sunt oameni de treaba. Fiecare padure are uscaturi dar asta nu inseamna ca trebuie sa generalizam. Nici noua nu ne place cand suntem numiti "tigani" de restul Europei. Suntem de o nesimtire cumplita, asta e.
Acum m-am intors de la medicul meu de familie unde m-am dus dupa o adeverinta. Dar nu am luat-o, ca n-am mai rezistat. Doamna "medic de familie" are un sot, si el tot medic de familie. Au cabinetele alaturate, pe acelasi hol cu podea de linoleu care scartaie, din aceeasi cladire veche. Imi e si scarba sa ma mai duc acolo, la de cat de multe ori am fost. Ambii sunt maghiari, dar vorbesc foarte bine romaneste asa ca nu-i nicio problema. Doar ca am observat ca majoritatea pacinetilor sunt maghiari, asa ca mai mult se vorbeste maghiara pe acolo. De curand s-a renovat si cladirea aia, iar din doua cabinete mai functioneaza doar unul (celelalt fiind inca in renovare) unde ori se inghesuie amandoi plus domn'shoara asistenta, ori fac cu schimbul. Dar ce ma enerveaza cel mai mult este modul in care se intra acolo, si care pana acum tot nu am reusit sa-l inteleg. Adica vine nenea/tanti pacient, intra in prima incapere unde e asistenta, nu stiu ce zice, iese afara, dupa care intra cand este chemat. Dar aceasta chemare nu se face in ordinea "primul venit, primul servit". Unii asteapta si o ora, altii cateva minute.
Eu nu pot sa fac asa ceva. Eu am adanc inradacinat un principiu in interiorul meu, care spune ca daca ai ajuns la un rand, astepti la rand, iar daca nu ai chef sa astepti, vii alta-data, nu te bagi in fata. Eu nu am intrat la asistenta, ca nu am stiam ce sa-i zic ("Am venit dupa o adeverinta pentru scoala. Dar sunt pacinet al doameni doctor, care nu-i aici"?). Pur si simplu nu am putut sa o fac, in fata celorlalti pacineti care asteptau acolo. La un moment dat a iesit asistenta, a aprins lumina pe hol, a trecut pe langa mine si a vorbit in maghiara cu ceilalti pacienti.
O fi din cauza ca am mutra de copil si nu de adult? Ma rog, chestia asta a pus capac. Am mai stqt 5 minute si am plecat, am zis ca nu-mi pierd timpul acolo. Dupa ce se termina renovarea ma duc direct la cabinetul medicului meu, unde nu exista antecamera cu asistenta, sa nu ma mai complic.
Nu am nimic cu faptul ca ei sunt maghiari, dar pur si simplu faptul ca se vorbea doar pe maghiara a complicat putin treaba.

Si totusi nu inteleg ce treaba are vaccinul antihepatic cu alergia la penicilina. Si de ce eu trebuie sa duc adeverinta de la medicul de familie si altii nu trebuie, pentru aceeasi alergie. O sa o iau la intrebari pe asistenta.
Traim in Romania.

Sa fim la moda

2007-11-05T19:15:00.000+02:00

De cand vroiam sa scriu despre asta. Bine ca mi-au luat-o altii inainte. Mie imi mai raman doar shoeserii :)

Ars poetica

2007-10-25T17:17:00.000+03:00

Se pare ca unii inca nu au inteles regulile de baza de pe blogul asta. Ar cam fi timpul de asa ceva.
-Indemnul de pe banner "Sa nu ciesti acest blog" vrea sa-ti spuna ca nu vei gasi nimic interesant pe aici. Poti sa inchizi pagina.
-blogul a fost creat pentru mine; daca pe tine te plictiseste, treaba ta. Pe mine nu.
-voi incerca sa nu jignesc pe nimeni pe blog, dar daca o fac, asta e. Imi asum raspundrea.
-nu voi scrie nimic la comanda altora si nu voi sterge nimic doar pentru ca asa vor altii. Incerc sa gandesc cat mai mult inainte sa scriu ceva.
-daca vrei sa gasesti ceva ce te-ar putea ajuta, cauta la sectiunea "Practic". In rest, citesti degeaba.
-daca ai ceva de zis, poti sa o faci lejer. Nu te ascunde sub pseudonimul "Anonymus"
-repet, blogul a fost scris pentru mine si nu pentru tine, asa ca nu te plange daca te plictisesti

Tot nu inteleg

2007-10-25T16:41:00.000+03:00

Cum poti sa te plangi de profesor si de materie daca nici macar nu inveti lectia de zi?
Cum poti sa spui ca nu ai invatat lectia de zi pentru ca ai avut timp liber si te-ai dus la orele in particular?
Cum poti sa-ti bazezi toatele notele tale pe copiat si pe soptit (am incercat si eu, dar nu-i prea interesant)?
Cum poti sa te dai mare orasean(ca), tu, taran(ca)?
Cum poti sa vii la scoala cu unicul scop de a nu invata si a te plange de materii?
Cum poti sa fii atat de las si sa fugi de la ore? Sa te vad cum fugi de Bac.
Cine te crezi tu sa-i spui profesorului, care preda inca de dinainte sa te nasti tu, cum sa-si tina ora?
Cum iti poti ascunde prostiile sub pseudonimul "in numele clasei"? Daca ai ceva de zis, spune-o in numele tau.
Cine te crezi tu ca reprezinti clasa, daca nu ai fost ales sa o faci?
Ce te face sa te crezi mai presus decat ceilalti?
Cum poti sa vorbesti inainte sa gandesti?
Cum poti sa fii atat de ignorant si de increzut in acelasi timp?
Ce cauti la un profil unde nu-ti place nicio materie?
Care este scopul tau in viata, si pe acest Pamant? Oricat de mic ar fi, sa fie un scop.
Ce te opreste sa vorbesti ca un om normal si te impinge sa urli?
Ce ai facut in cei 7 ani pe acasa?
....

Cine sunt eu sa ma judec pe mine?

XII A, CNME SM, promotia 2008

2007-10-16T21:37:00.000+03:00

Pentru ca mi-am propus candva ca pe blogul meu sa apara oameni la care tin sau care imi sunt buni prieteni, cum e Andrei sau oameni care ma enerveaza mult, cum e tipu asta, nu pot sa nu scriu cate ceva despre clasa mea, care intra la amblele categorii, fiind formata din atatia oameni.
Sa prezint o situatie concreta, de actualitate: alegerea firmei care se va ocupa de albume + sonete + fotografii. Pentru culorile in care ne vom imbraca la sfarsit de an ne-am certat oleaca, dar s-a ales pana la urma (nu mai stiu exact ce culori, totusi).
Revenind la problema care ne framanta. Au venit pana acum 4 firme sa ne prezinte oferte:
-Sourir - firma din Satu Mare, care se ocupa mai ales de fotografii. Ne-a invitat pe cate doi din fiecare clasa sa ne fotografieze, am mers, am vazut ca au scule de studio faine, dar nu ne-a placut ce poze fac si nici cum lucreaza (beteshigul lor de backgrounduri virtuale si chicioase).
-Edpress, o firma din Cluj, dar care lucreaza cu un fotograf din Satu Mare, foarte bun, din cate se pare. Ei au o gama foare variata de sonete, doar 3 tipuri de albume, insa care sunt spiralate. la pret sunt OK.
-ceva firma din Baia Mare, la care nu i-am vazut bine oferta, dar mi-a cucerit o parte din colege prin faptul ca ei printeaza poza titularului pe prima coperta (ca deh, ai atatea albume acasa, ca trebuie sa stii care-i al tau) si printeaza poza pe o hartie de album colorata nush-cum (sau nu o printeaza, ci o lipeste frumos, si peste pune o folie minunata). Astia ne-au promis ca ne filmeaza si o parte din banchet moca daca incheiem contractul pana nu-stiu-cand.
-Neptun, o firma tot din Satu Mare, albume frumoase, fotografii frumoase, dar pret cam piperat.

Adevaratul spectacol a inceput cand s-a "votat" firma. Sourir si Neptun au fost excluse (poze nasoale, pret mare) asa ca s-a ramas la Baia Mare si Cluj. S-a ajuns la voturi de 14 la 14 (50%-50%), desi erau 5 absenti. Si sa vezi dom'ne spectacol: oameni care sustin sus si tare un lucru dupa care se contrzic peste 5 minute, altii care striga cat ii tine corzile vocale, altii care strigau si mai tare; critici de arta nascuti peste noapte cu vaste cunostiinte de fotografie si arta in general veniti sa ne invete ce poze is frumoase si ce nu; orgolii sfaramate de orgolii bazate pe gura mare, incapatanare nejustificata cat cuprinde; oameni fara 7 ani pe acasa veniti sa ne invete ce ar fi trebuit sa invete ei in cei 7 ani. Ce bine ca avem geamuri termopan la clasa si nu s-a auzit afara, ca nici cu castile in urechi si cu volumul dat la maxim la player, nu am putut sa nu le aud gurile colegelor.
Pana la urma, desi lipseau 5 colegi, multi din cei care au votat pt Baia Mare au trecut la Cluj, si s-a ajuns la un procentaj care nu ar fi fost influentat daca cei 5 absenti ar fi votat toti pentru Baia Mare. Dar deh, de ce sa ne supunem noi majoritatii daca nu ne convine ce vrea majoritate, desi inainte am decis ca ne vom supune majoritatii? Asa ca dupa ce s-a intors electoratul abesnt, s-a mai facut un scandal, o noua sedinta de vot, acelasi rezultat, dar iarasi cu absenti. Din nou nu a convenit sefilor nealesi ai clasei, asa ca a fost sfadeala din nou. Dirigul enervat ca nu-si putea tine ora a trecut la masuri, si foarte bine a facut.
Azi a venit fotograful firmei din Cluj sa ne mai prezinte oferta. Nu-i prea vorbaret tipul, pare genul de om care tace si face, dar totusi, in loc sa apreciem ca ne-a adus oferta sa ne-o mai prezinte inca o data, unii aproape ca s-au legat de freza lui. Suntem romani, de ce sa ne suparam?

Saga continua probabil si maine si in zilele urmatoare. Voi incerca sa tin cititorul acestui blog la curent ;)

Paradox

2007-10-14T14:18:00.000+03:00

Multi oameni, cand vor sa-si bata joc de un anumit document (lucrare scris, fotografie, carte etc) spun: "Ma sterg la c*r cu el!", de aici tragandu-se concluzia ca acel document e atat de josnic ca hartia igienica. Insa, tot aceeasi oameni, in momentul in care se duc la kaufland/real/metro/etc sa-si cumpere hartia igienica isi cauta cea mai tare: 3 straturi, culoare de fructe, miros de levantica, moale dar puternica etc.
Paradox.

Curatarea de praf a interiorului PC-ului, partea II

2007-10-07T20:23:00.000+03:00

Bun. Am terminat cu dezasamblarea calculatorului, sa trecem mai departe, la curatarea propriu-zisa.

Vom incepe cu procesorul. Sfaturi:
-Folositi o carpa moale sau prosoape de hartie de bucatarie
-Incercati sa nu va manjiti pe degete, iar daca o faceti, sa nu intre pasta printre pini, ca greu iese de acolo
-Nu indoiti si nu rupeti pinii

Procedura: se tine procesorul de marginile sale, iar cu materialul ales se sterge pasta termoconductoare. Apasati ferm pe procesor, sa o luati jos, nu sa o intindeti. Repetati pana cand procesorul este din nou curat. La fel se procedeaza si pentru partea inferioasa a heatsinkului. Unii folosesc carpe inmuiate si solutii pentru spalat vase. Eu ma descurc si fara.
ATENTIE: Este important ca, daca ati scos procesorul, sau doar ati dat jos coolerul de pe el, sa schimbati pasta, deoarece la punerea inapoi a coolerului, peste pasta veche, se formeaza bule de aer intre procesor si heatsink si nu mai exista contact 100% intre cele doua.

Acum ca procesorul si heatsinkul sunt curate, putem trece mai departe, la placa de baza. Ustensile necesare: alta carpa sau alte prosoape de bucatarie/servetel, betisoare cu bumbac la capat (alea care se baga in urechi) si aspirator.
Cu aspiratorul scapan de praful de pe carcasa si din sloturi; putem sa aspiram si praful din cooler. Cu betisoarele adunam praful din zonele inguste (intre sloturi, intre condensatori etc). Cu materialul textil se poate curata placa de baza in zonele fara condensatori, rezistori sau jumperi, si celelalte componente (hdd-uri, unitati optice si placi de extensie).
Din nou, aveti grija sa nu rupeti ceva pe acolo.

Acum ca am terminat si sunt curate componentele, bagam totul la loc. Operatiunea de asamblare a calculatorului e, in principiu, inversa a ceea ce am descris articolul trecut.
Incepem cu procesorul. Piedica aceea ridicata, introducem procesorul dupa cum ne arata coltul procesorului si a soclului, coboram piedica. Punem noua pasta termoconductoare. Atentie: aceasta se pune doar pe centrul pastilei procesorului, cam cat un bob de mazare. In momentul in care se pune coolerul, datorita presiunii, aceasta se intinde uniform pe tot procesorul.
Introducem memoriile RAM, placile de extensie (video, tv-tuner, de retea), iar mai apoi harddiscurile si unitatile optice. Legam toate cablurile si gata. Ne admiram munca.

Cam atat. In caz ca apar probleme, e vina voastra nu a mea.

Insulte

2007-10-07T19:29:00.000+03:00

Iti pute gura atat de tare, ca lumea prefera sa tragi vanturi decat sa vorbesti.

Esti atat de prost ca cititorul de ganduri iti face reducere.

Nu ai nimeri podeaua nici daca ai cadea pe ea.

Esti atat de urat, ca nu te-au acceptat la concursul de uratenie: nu primeau profesionisti.

Sala vs Adi, concurs de bere

2007-09-28T18:29:00.000+03:00

Sa facem prezentarile:
-Adi: Adi Lazarescu, colegul meu de clasa. Profilul lui de hi cinci!
-Sala: Sabil Salajan, unu din XII B, cica bun la mate (daca esti in fiecare an printre primii 4 la nationala inseamna ca esti bun? neah). Si profilul lui de hi cinci!

Locatia: Fantana cu bere.
Cand? Noaptea tarziu.

Am fost acolo? NU!

In filmulet mai apare si Florin, dar care nu are un rol atat de important in acest extrem-de-scurt-metraj, asa ca nu-l prezint. Cu alta ocazie Florine. Filmuletul a fost facut de Dinu, cica, pe care tot nu am sa-l prezint.

La telefon

2007-09-21T19:50:00.000+03:00

Suna telefonul (RDS) la mine:
-Alo? (cu ecou)
-Atilla?
-Nem. (cu ecou)
-Soni?
-Nu. (cu ecou)
-Dar nu-i familia Gergely?
-Nu. (cu ecou)
-Ma scuzati.

Bah, da-te din fata!

2007-09-16T13:14:00.000+03:00

Mereu am crezut ca fotografii se respecta unii pe altii, atunci cand is la "munca", chiar daca nu se cunosc, si nu se baga unu in fata celuilalt. Si, la fel, am stiut ca, pentru unele fotografii trebuie sa te bagi in unghiuri mai ciudate ca sa prinzi ceva bun. Dar de aici pana la a te urca in picioare pe doua scaune de bar, in fata scenei si in fata publicului e o cale lunga.
Am fost acum 2 zile la un concert de tobe/percutie, sustinut de Cserey Csaba si cei mai buni elevi ai sai. Totul minunat si frumos pana a aparut un anumit fotograf prin preajma. S-a plimbat pe la margine, nimic deranjant decat ca trecea prin fata noastra si nici nu se sinchisea sa se aplece. In fata scenei era un rand de scune de bar, din lemn, pe care au batut, la un moment dat, toti cei de pe scena. Dupa ce termina aia si se intorc la tobele lor, vine domnu' fotograf, isi aseaza doua scaune mai bine, si se urca pe ele. In picioare. Pai, domnu cam 1,8 metri, scaunnele aproape 1 mentru, rezulta un obstacol cam de aproape 3 metri in fata intregii sali. Nemaipoment. Cugetati.
Daca cumva faptasul gaseste articolul asta, iata si doua poze cu el:

Sa ascultam viniluri

2007-09-13T22:05:00.000+03:00

Ce bine e sa fii prieten cu Andrei. Parintii lui au adunat o colectie frumusica de viniluri. Ahhhh, muzica domn'e: Phoenix, Alifantis, Seicaru, Socaciu, Compact, Queen, Zeppelin, simfonica si opera si altele pe care nu mi le amintesc. Sa stai sa tot asculti. Am fost azi la el sa ascult cateva. Mi-am zis ca daca tot nu am fost plecat pe nicaieri in vacanta, macar acum inainte de scoala sa stau putin si sa ascult muzica buna, de pe discurile negre. Nu am stat prea mult timp, asa ca nu am putut sa ascult tare multe. Am inceput cu Nicu Alifantis si albumul "Piata romana nr. 9", am continuat cu niste Lokomotiv GT, dupa care am trecut la Phoenix - Mugur de Fluier. Cand vezi cum se invarte discul ala si cum se misca capul de citire, parca nici nu te mai intereseaza ca mai bazaie sa nu se aude bine. E o bucata de istorie veche de peste 30 de ani care se invarte in fata ta, dar totusi suna atat de bine. Dupa ce am terminat cu Phoenix-ul, am lasat Zeppelinul sa continue iar auditia a fost incheiata de Queen. Frumos domn'e, frumos. Mai jos gasiti niste filmari ce le-am tras pe acolo, sa imi aduc aminte in zilele triste.

Nicu Alifantis - Piata Romana nr 9

Phoenix - Andrii Popa

Phoenix - Mugur de Fluier

Foarte frumos. Mersi Andrei!

Curatarea de praf a interiorului PC-ului, partea I

2007-09-12T19:06:00.000+03:00

Este o problema care deranjeaza foarte multa lume. Dupa un timp dupa ce ti-ai luat calculatorul, te trezesti ca face un zgomot mai mare, ca temperaturile indicate in BIOS sunt mai mari cu cateva grade sau, in cazuri extreme, ca nu mai porneste ventilatorul de pe procesor. Fiind un om cu inima buna, mi-am curatat si eu calculatorul si am facut poze intre timp, pentru a va usura munca.
Cateva reguli, inainte de a incepe:
1. Opriti calculatorul, scoateti-l din priza si opriti sursa de la comutatorul din spate, daca are (Safety First!)
2. Evitati sa aveti mainile incarcate electrostatic: nu atingeti CRT-uri si nu va frecati parul inainte, sau alte lucruri care ar putea sa provoace incarcarea electrostatica. Folositi manusi chirugicale, daca vreti.
3. Fiti constienti de faptul ca daca ceva merge prost, e din vina voastra si nu a mea, asa ca nu dati vina pe mine.

Bun, sa incepem.
Calculatorul folosit pentru aceasta demonstratie este urmatorul:

Dupa cum vedeti, este plin de praf.
Vom incepe prin demontarea panourilor laterale.

Si iata-l "dezvelit", cu tot praful scos la lumina.

Sa trecem la scoaterea hard-disk-urilor si a unitatilor optice. Se scot cablurile de date ATA/SATA si cablurile de alimentare. Usor dar ferm.
Trecem la dessurubarea unitatilor si la scoaterea lor:

Daca tot suntem la scos cabluri, ar fi bine sa scoateti si celelalte cabluri de alimentare care mai leaga sursa de placa de baza:

Acum ca am terminat cu asta, trecem la placile de extensie de pe sloturile PCI/AGP/PCI-Express. Cam toate placile se scot la fel: se scoate surubul care le fixeaza de carcasa si se scot placile din slot, cu grija, fara sa fie bruscate. Iata doua poze care arata cum se fac lucrurile.

Urmatorul pas este scoaterea memoriilor. Aceste placute se scot foarte usor: cu amblele degete mari se apasa pe opritoarele de pe margine, nu prea tare, sa nu se rupa, dupa care placuta se scoate foarte usor.

Urmatorul pas este putin mai greu. Daca nu sunteti siguri ca o sa reusiti, sariti peste el. Demontarea coolerului de pe procesor si scoaterea procesorului.
Eu am un Athlon64 pe socket Am2, iar coolerul se scoate destul de usor. In cazul altor procesoare, procesul este diferit. Coolerul meu are o mica piedica care il tine apasat procesor. Acea piedica se ridica si se roteste, dupa care coolerul este desprins si poate fi ridicat foarte usor. Langa procesor este o alta piedica, un fel de maneta mai mica, care, dupa ce este ridicata la 90 de grade, ii da drumul procesorului, care poate fi ridicat usor. ATENTIE! SA NU VA MANJITI PE DEGETE CU PASTA TERMOCONDUCTOARE SI SA NU DETERIORATI VRE-UN PIN AL PROCESORULUI!!!

Acum ca am terminat cu demontatul, ne putem uita la ce am realizat si sa punem componentele deoparte, pentru curatare.

Cam atat pentru moment. Voi reveni in curand cu restul povestii.

To be continued...

Andrei

2007-09-10T11:44:00.000+03:00

De mult timp l-am amenintat pe Andrei ca voi folosi forta nemaiintalnita a blogului meu citit de nimeni, si voi scrie lucruri despre el. Iata, Andrei, ca timpul pentru asa ceva a sosit.

Cine este Andrei? Este el, Andrei. Multa lume il stie, nu stiu cata lume il cunoaste. Eu nu pot spune ca il cunosc. Dar pot sa enunt cateva chestii despre el.
Andrei are multi prieteni si se intelege bine cu foarte multa lume.
Andrei face multe lucruri pentru tine, desi lui nu-i tocmai plac.
Andrei e in stare sa vina cu tine sau chiar pentru tine in alt oras, daca i-o ceri si cu cateva ore inainte sa plece trenul.
Andrei iti da sandwich-ul lui de la scoala daca tie iti e foarte foame ca l-ai uitat pe al tau acasa, desi te gandesti de ce isi aduce un singur sandwich la scoala.
Andrei nu e tocmai samaritenul care sa caute mereu sa-i ajute pe ceilalti. E un om simplu, caruia asa ii sta in fire, sa-i ajute pe altii, cand altii i-o cer si el poate.
Andrei stie sa glumeasca oricand, si stie sa invete din greseli.
Andrei stie sa te motiveze.
Andrei stie, poate si face o gramada de alte chestii pe care eu am uitat sa le scriu pe aici.
Este el, Andrei.

Nu uita Andrei, noroc au toti prostii. Acum esti student. Bafta cu studentia Andrei.

Din nou, despre unii oameni

2007-08-28T16:34:00.000+03:00

De ceva timp vroiam sa scriu asta.
In timpul plimbarilor mele pe diferite forumuri si bloguri, am observat ca incepe sa se dezvolte o anumita categorie foarte enervanta de oameni. Liberi cugetatori, probabil pot fi numiti, dar dupa parerea mea, nu-s tocmai asa.
Sunt oameni care s-au uitat cam mult la niste documentare de pe Discovery/National geographic sau scoase de pe net, au citit cate ceva pe niste forumuri, iar acum se considera oameni de stiinta, teologi, politicieni, care le stiu pe toate si au cate o parere despre fiecare lucru.
Te trezesti ca vecinu de la 7 iti vorbeste de fizica cuantica si cum revolutioneaza ea lumea, dar vecinu habar nu are de nicio notiune elementara de fizica, ce sa mai zic de explicat concret ce-i cu fizica cuantica. Spune doar ca asa a vazut in ceva documentar sau film. Mda, am vazut si eu un astfel de film, "What the bleep do we know" ii zice, iar mie mi se pare ca ii plin de aberatii. Niste barbati la vreo 50-60 de ani, cum barba alba, si vreo dua doamne cu accent rusesc, prezinta cica "fizica cuantica". Inafara cu vreo doua chestii care nu revolutioneaza nimic, ci doar explica ce se intampla la nivel subatomic, si cu care sunt de acord ca poate fi asa, restul filmului se bazeaza pe presupuneri fara nicio baza solida. Tot filmul se bazeaza pe prezentarea lucrurilor cat mai spectaculos, ca oamenii foarte influentabili, sa creada ca inteleg si ei ceva si sa dea bani pe film. Ca sa nu mai spun ca nu apare numele niciunui "prezentator" din film, cel ce vizioneaza putand foarte usor sa creada ca-i om de stiinta. Dupa parerea mea is doar niste actori.
In ultimul timp, tot mai multi sustin "Eu cred in Dumnezeu da nu-mi plac popii", sustinand ca preotii sunt corupti si alte cele. Mda, ce sa zic? Hopa apare ceva la TV cu un preot sau se zvoneste cate ceva, si gata, preotii sunt corupti. Si oamenii care spun asta se cred si mai destepti, ah ce remarca au facut, ceva revoltator, ceva impotriva conceptiei de pana acum. Dupa parerea mea, inafara bisericii, preotul sa faca ce vrea, dar daca la slujba si cand ma spovedesc sau vreau ceva de la el, vad ca-i preot bun, nu ma intereseaza altceva. Nu eu il judec pentru ceea ce face.
La fel sunt multi care considera ca stiu adevarata istorie. Dar cu astia ii mai comlicat, ca multi dintre ei au si citit mult :).
Deci, ideea e ca multi au un cont pe un forum sau un blog, si se cred buricul pamantului, cu pareri puternice si revolutioneaza lumea si alte chestii. Treziti-va la realitate, nu-i asa.

Poze si inregistrari de la 21.08.2007

2007-08-23T11:56:00.000+03:00

Asa cum am promis, am postat cateva poze si inregistrarile de la Concertul lui Mircea Vintila din 21 august, de la Carei.

Pozele le gasiti la aici , la setul "Concerte".

Iar inregistrarile:

Mircea Vintila - Laptaria lui Enache

Mircea Vintila - Mielul

Concert Mircea Vintila, Zilele Careiului, 21 August

2007-08-22T09:49:00.000+03:00

Eh, a venit si a trecut si concertul asta.
Am pornit din Satu Mare cu un personal la 3 jumate si am ajuns in Carei la putin dupa ora 4. Am fost cu Andrei, care fusese si anul trecut la Carei si cunostea cat-de-cat locul, sa nu ma pierd :) . Am ajuns la parcul din oras, si dupa doua persoane intrebate si putina invarteala am gasit pana la urma Teatrul Municipal. O cladire mica, veche, dar modernizata pe vremea lui nea' Nicu. Am ajuns acolo pe la 5. Spectacolul trebuia sa inceapa la 6, asa ca am stat pe o banca in fata teatrului, ca altceva nu prea ai ce sa faci in oraselul ala. Ma asteptam ca, fiind Zilele Careiului, sa fie lume multa, agitatie, dar nu... nimic. Macar a fost interesant acolo pe bancuta. Am vazut organizatorul cum se invartea pe acolo, cum a venit Onciu, iar mai apoi, singur intr-o masina visinie cu numar de Bucuresti, Mircea Vintila. Intr-o cladire de langa noi, Casa de Cultura se pare, isi faceau repetitiile o trupa locala de rock.
Cam la 6 fara 10 am intrat, iar dupa vreo 15-20 de minute, a inceput spectacolul. Prima parte a reprezentat-o o scurta piesa de teatru, pe versuri (sau proza ?!) de Nichita Stanescu. A fost interesanta.
A urmat un scurt recital care ar fi trebuit sa fie a lui Emilian Onciu, dar si-a adus prietenii de la Orizont '77 si pe Magda Puskas (care nu stiu daca face parte din Orizont 77). Cam dupa vreo 2-3 piese ale lui Onciu au cantat mai mult cei de la Orizont, pe cand Onciu statea si se uita la ei. Se parea ca pretenii lui Onciu i-au luat spectacolul. Si bis-ul tot ei l-au cantat. Asta e, data viitoare sa cante singur sau sa-l ia pe Tavi Bud.
Dupa o pauza de 10-15 minute, a fost prezentat si "atractia" serii, Mircea Vintila. Un tricou negru (sau mov inchis, nu stiu), pe care scria "Mon pere est une rockstar" ("Tata-i un rockstar") si niste pantaloni gri cu buzunare laterale, incerca, cred, sa creeze imaginea unui om cu suflet tanar. Dupa miscarile scenice si impresia generala lasata din interpretare, asa pare sa si fie.
Un lucru care m-a deranjat a fost ca a cantat cu negativul (chitara electrica si tobe), iar chitara din mana era parca mai mult de forma, desi, cine era atent, o auzea si pe aia. Dar, ce-i drept, multe piese nu prea se puteau canta (sau eu nu stiu cum ar fi fost ele) fara negativul ala. Dar, ca sa fie lucrurile mai frumoase, cu vreo doua piese inainte de final, a cazut instalatia (sunetul si luminile au fost oprite). Vintila a continuat sa loveasca corzile chitarii pana s-a auzit din nou amplificata, dar nu s-a mai auzit negativul. Asa ca a cantat fara. Probabil ca ar fi cantat mai multe piese cu negativul, dar a fost bine si asa. Daca cineva ar fi zis ca face si playback, nu doar negativ, a demonsrtat ca nu-i asa, si ca acustica din mana lui mai are si un alt rol decat estetic. A incheiat cu doua bisuri, si probabil ar fi fost si un al treilea, daca nu s-ar fi bagat organizatorul sa ne zica sa mergem urmatoarea zi s-o vedem pe Oana Sarbu (care a venit in locul Narcisei Suciu, care ar fi trebuit sa vina in locul lui Mihai Constatinescu, dar fiica Narcisei a fost internata in spital cu febra de 41 de grade, iar Mihai Constantinescu a fost si el internat in spital, fiind bolnav).
Cam atat a fost tot. La inceputul concertului lui Micrea Vintla, micuta sala se umpluse deja cu spectatori, dar nu pana la maxim.
All-in-all, a fost un spectacol destul de frumos, dar parca totusi mi-a placut mai mult recitalul lui Nicu Alifantis din Iunie, de la Samfest (despre care nu cred ca am scris pe blog). Dar a fost frumos si aici.

In curand o sa postez si niste poze si filmulete de la spectacol, doar sa am timp.

Windows V(iruses). I(nfections). S(pyware). T(rojans). A(dware).

2007-08-19T14:47:00.000+03:00

Iata ca au trecut cateva luni de cand mi-am instalat Vista. Prima data am pus Vista Business pe 32 de biti iar a doua oara, tot Business, dar pe 64 de biti, ambele legale.
In primul rand, mananca resurse ca un porc. Am 1 GB RAM, iar dupa pornire, 50% din RAM-i is ocupati. Nu stiu cu ce. Am scos toata samdramaua aia de interfata Aero, dar tot asa. Oricum ma deranja interfata. E interesanta, dar nu-i cine-stie-ce, mai ales ca ma obijnuisem cu interfete de Linux. Apropo de Linux, cand bootez calculatorul in Linux, booteaza mai repede si imi mananca si de doua ori mai putina memorie. Si arata si se misca si mai bine, parerea mea.
O alta problema care ma deranjeaza foarte mult, sunt update-urile. Acum de ceva timp, si-a instalat niste update-uri cand am dat shutdown. Cand l-am repornit, s-a restartat de vreo 4 ori si aa stat cam o jumatate de ora cu configurarea update-urilor. Dar cand sa sting din nou calculatorul, spre mirarea mea, iarasi vrea sa-si instaleze update-uri, tot aceleasi. Oamenii astia de la M$ nici update-uri nu stiu sa-si faca calumea! Se pare ca nu-s singurul care are astfel de probleme cu update-uri care se instaleaza in bucla. Gata, eu nu mai pun niciun update pana nu apare Service Pack 1. Si ii sfatuiesc si pe cei care citesc articolul asta sa nu-si instaleze Vista decat dupa ce apare Service Pack 1.

Blogul asta

2007-08-10T22:32:00.000+03:00

Eh, hai sa ma fac ceva cu blogul asta. Am mai mutat categoriile in stanga si am mai adaugat un fel de preview de la pozele mele de pe flickr si doua feeduri rss de pe reuters.com, sa mai dau viata blogului. cam atat pentru moment, dar avand in vedere ca nu prea e citit, e bine si asa. am primit deja 2 commenturi, unul de la cineva cunoscut, si unul de la un "Anonymus". un lucru imbucurator, pentru mine.

Oameni

2007-08-10T22:26:00.000+03:00

Ceva din ultimele zile m-a facut ca, in toiul lenii mele, sa stau sa cuget asupra altor oameni. cred ca m-am plictisit si sa ma tot automustrez pentru lenea mea.
Exista un anumit tip de oameni destul de interesant. daca ii intrebi ceva, iti raspund ambiguu sau nu-ti raspund si schimba subiectul, si asta la orice tip de intrebare. Isi dau un aer boem, se cred mugurei de viitori intelectuali (ma refer la "oameni" de varsta mea). Eu fiind, cateodata, mai energic, nu prea pot sa port o conversatie cu ei. au tendinta sa vorbeasca incet sau sa spuna lucruri "cu talc", cica. Ma rog, dupa parerea mea, se naste un nou tip de fitze, fitze culturale. Mda, oameni increzuti, ce sa mai zic. Cam atat.

Primul meu filmulet pe Youtube

2007-08-10T22:23:00.000+03:00

Pai, daca tot e febra asta cu youtube.com, hai sa incerc si eu sa pun un filmulet. Poate se uita cineva si ii place.

BlueWhite 64

2007-08-01T20:33:00.000+03:00

In caz ca intereseaza pe cineva cu ce ma ocup eu in timpul liber (nu tot timpul liber), hai sa spun. Bluewhite64 este o distributie Linux (adica un fel de versiune), facuta sa mearga pe 64 de biti. Este bazata pe o alta distributie Linux (Slackware), care este cea mai veche distributie, probabil cea mai stabila si foarte configurabila. Multi spun ca e distributia ideala daca vrei sa inveti Linux. Si eu sunt de acord. De ce BlueWhite64 (pe scurt BW64)? Tocmai pentru ca e ca un Slackware pe 64 de biti, si pentru ca e facuta de un roman din Baia Mare (la vreo 80 de kilometri de mine). Si ce fac eu, inafara de a-l folosi? Pai, incerc sa mai ajut lume pe forum, cu ce stiu si eu, si, din cand in cand, creez pachete cu diferite programe, pe care altii sa le poata instala mai usor pe sistemele lor. Ce e un pachet? E ca un fel de kit de instalare a unui program. Adica, eu iau sursele programului (adica codul sursa si tot ce tine de el), si cu niste comenzi specifice, compilez respectivele surse, si le "ambalez" in acele pachete, pe care altii pot sa le ia si sa le instaleze pe sitemele lor, fara sa mai trebuiasca sa compileze. Nu am facut prea multe pachete pana acum, pentru ca e ceva munca acolo, trebuie sa vad unde apar erori, ce alte programe ii trebuie astuia ca el sa functioneze, si dupa trebuie sa le testez etc. Dar e placut sa vezi ca un alt utilizator a folosit respectivul pachet si i-am mers :)
Daca e cineva care mai are nevoie de lamuriri, sa puna un comment si sa caute pe google :P

Vara

2007-07-26T14:24:00.000+03:00

Plictiseala, caldura, lene, calculator, plictiseala, lipsa de chef, plictiseala...
Abia astept toamna si iarna: racoare, chef, viata.

Oare cat timp din viata noastra o pierdem asteptand la semafor?

2007-07-10T15:56:00.000+03:00

Ma gandeam azi dimineata, asteptand la semafor, oare cat timp pierd eu acolo?

Pai, sa vedem. Sa luam o medie de 3 minute pe zi, pentru pietoni. Considerand ca in unele zile deabia stati 30 de secunde sau deloc, iar in alte zile umblati mult si dati din semafor in semafor, si stati si peste 5 minute.
Bun, luam anul de 365 de zile. Asta inseamna 1095 de minute, adica 0.76 de zile.
Acum, sa luam o medie optimista de viata a unui om, 70 de ani, probabil exagerez. Bun, luand in considerare aceasta aproximare, reies 372.4 zile petrecute la semafor. V-ati gandit vreodata? Daca apucati 70 de ani, 1 an de zile le-ati petrecut asteptand la semafor. Asta daca semafoare in localitate....

PS: Multumesc lui Sala pentru corectura. facusem o greseala urata inainte ;;)
PPS: Se pare ca tot am facut o greseala urata. Eh, greu cu aritmetica asta.

Iulie

2007-07-03T22:09:00.000+03:00

Iata ca a trecut si a treia zi din luna iulie. Conform planului dinainte stabilit, ar fi trebuit sa am deja recapitulata materia de clasa a 10-a la matematica. Nu stiu ce ma fac cu lenea asta. Trebuie sa incep matematica, daca nu, sa nici nu ma gandesc la Poli la anul

Mi-am luat aparat foto

2007-06-28T14:06:00.000+03:00

da, asa este. il am deja de mai mult de doua luni, si am facut peste 3500 de poze. Majoritatea sunt nereusite sau pur si simplu apasari pe declansator, de plictiseala. Dar, incet invat si eu sa fac fotografii. Mai am mult de invatat.
Ce aparat? Un Panasonic Lumix DMC-FZ7, cu lentile Leica. Zoom optic de 12x, 6 megapixeli, deschidere f2,8-8.0, o gramada de scene presetate (pe care nu prea le folosesc) si functii "full manual", pe acre incep sa le folosecs din ce in ce mai des. Nu a fost prima alegere, deoarece are zgomot de fond mare la ISO 200+, dar a fost cel mai ieftin. Oricum, se descurca foarte bine si sunt multumit de el.

Mi-am lansat si un blog foto, http://demi-foto.blogspot.com, un sper sa pun pozele cele mai bune.
niste poze de-ale mele se gasesc si pe flickr.com (de la primele, foarte nereusite, la cele actuale :) ) : www.flickr.com/photos/demian_claudiu

Despre nesimtire

2007-06-28T14:01:00.000+03:00

Iata un articol care cica face parte din "revista clasei". Profesoara de romana a vrut sa adune niste articole scrise de noi, pe orice tema, ca sa putem primi ultima nota. Iata ce am scris eu:

„Pe vremea mea nu făceam aşa ceva, nu îndrăzneam să nu-ştiu-ce, profesorii tra-la-la” Cu toţii cunoaştem replicile părinţilor cand mai află de câte-o întâmplare de la şcoală sau se întorc de la vreo şedinţă cu părinţii. Da, într-adevăr, „pe vremea mea” echivalează cu o perioadă de acum 20, 30 sau chiar mai mulţi ani. Şi, oricât ni s-ar părea de deplasate poveştile părinţilor, trebuie totuşi să recunoaştem că au ceva în comun, ceva ce lipseşte cu desăvârşire din concepţia desprea viaţă a tânărului licean din ziua de azi: bunul simţ.

Da, aşa este. Înlocuieşte articolul ăsta cu o oglindă, deschide bine ochii (şi mintea), şi vei vedea despre ce vorbesc. Nu voi face vreo comparaţie cu ceea ce era pe vremea părinţilor şi ceea ce este acum, pentru că nu îşi are rostul. Voi scrie doar despre ceea ce ma deranjează în jurul meu pentru că asta îmi place să fac. Sîc! O să le iau într-o ordine complet aleatoare, deoarece nesimţirea cu greu poate fi ierarhizată.

Bun, să începem. Hai să-i luăm pe întârziaţi. Nu cei mintal. Bun, ai întârziat la prima ora. Mare brânză. Şi profii mai întărzie. Întârzii şi a doua, sau chiar a treia zi. Nimic deosebit, a fost mult trafic în săptamâna aceea, sau s-a întâmplat ceva. Dar ce ziceţi de cei care întârzie la fiecare oră, în fiecare zi? Da. Există şi astfel de exemplare. Nu doar că deranjează ora în fiecare zi de la 8 sau 7, ci şi după pauze, în timpul zilei. De 3 ani încoace s-au obijnuit, nici nu mai bat la uşă, rar mai salută, dar de cerut scuze.. mai greu. Degeaba şi-ar cere, oricum, nesimţirea aproape că nu şi-o mai simt.

Următorii sunt nesimţiţii de ocazie; cei care fac câteodată chestii care de ceilalţi sau de normele bunelor maniere sunt considerate ca neadecvate, cum ar fi: râgâituri, dacă are o rană cât se poate de mică pe piele o strânge să-şi scoată mai mult sânge, se plimbă fără tricou prin clasă (băieţii intră de obicei în categoria nesimţiţilor de ocazie) şi alte asemenea chestii, dar fără a depăşi o anumită limită (se acţionează doar pe cale auditivă şi vizuală, în niciun caz olfactivă, dacă înţelegi ce vreau să zic). Faptele acestui tip de nesimţit sunt inofensive şi se petrec într-un grup mai restrâns, fără prezenţa profului. Din această grupă consider că fac şi eu parte.

Urmează cei care-şi câştigă existenţa de elev (adică notele) copiind la lucrări şi teze, şi răspunzand la tablă doar cu şoptitorul la lucru. Aceştia mă enervează cel mai mult. Să exemplific: atenţia la ore = 0 (nesimţitul din categoria asta râde la ore ca acasă, sau trage un somn de frumuseţe; mai citeşte cataloage Avon şi Oriflame; ascultă muzică – în căşti, dar destul de tare să derannjeze cel puţin jumătate din clasă; vorbitul cu colegul de bancă e la ordinea zilei, mai ales cu prietenul sau prietena, care e în altă clasă). Acest tip de nesimţit concepe mereu noi şi noi metode de copiat şi şoptit, asta deoarece pretenţia la notă este mare. Ce contează că profesorul (sau profesoara), care este tot om, îşi usucă gâtul degeaba, el trebuie să dea, mereu note mari elevilor, deoerece ne place să ne ascundem sub veşnicul motiv „ăia de la Unio şi din Livada au medii mari şi o să intre ei la acele chestii cărora noi le zicem facultăţi înaintea noastră, ei au mai multe şanse”. Probabil ei şi depun ceva efort pentru acele note. În plus, după ce vin notele de la lucrări, subiecţii noştrii mai au curajul, ca nişte oameni nedreptăţiţi de această lume incorectă din jurul lor, să ceară explicaţii cu privire la nota lor, de ce nu e destul de mare, ca doar au scris tot ce era in caiet şi încă în vreo două cărţi. Ca să nu mai zic de înjurăturile ce le trag profesorilor care îi prind copiind.

Asta e, trăim într-o lume fără educaţie, sau cel puţin fără respect şi simţ de răspundere. Probabil ca unora nu le place, probabil că altora le e indiferent articolul. Nu mă interesează.

Bun regasit

2007-06-27T22:58:00.000+03:00

Eh hey, nu am mai fost de foarte mult timp pe blogul asta. Ma gandesc sa-i mai dau viata vara asta. am multe de povestit, dar nu cred ca le voi povesti pe toate. Sunt atat de multe ca le-am uitat: mi-am cumparat aparat foto, calculator, am terminat clasa a 11-a si inca alte multe chestii. Pe data viitoare :*

Premiul III, Topfiz 2007

2007-03-24T08:24:00.000+02:00

Anul acesta Topfiz s-a tinut la Baia Mare, in perioada 16-18 Martie. Topfiz este un Concurs de Fizica, organizat intre 8 licee din 8 judete din NV Romaniei (nu le enumar acum).
Nu credeam, dupa ce am iesit din sala de concurs, ca o sa iau ceva, dar se pare ca am luat:Premiul III :D :D. Am fost foarte fericit! Pacat insa ca nu ma duc la Nationala. Asta e.

Esec

2007-03-24T08:19:00.000+02:00

N-am mai scris de mult pe blog. Nu stiu de ce, asta e. Scriu acum.

Deci, in 24 Martie, Judeteana la Fizica. Niste subiecte foarte grele, din punctul meu de vedere. Si, s-a mai intamplat o chestie pe care nu am mai patit-o niciodata: nu am terminat de transcris tot de pe ciorna pe foaia de concurs. Si s-o dus si acolo 1-2 puncte. Tot nu as fi facut mai mult.
Rezultatul: 7,5 puncte, locul 25. Asta e. Anul viitor e ultima sansa.

Am 18 ani

2007-03-04T14:31:00.000+02:00

Da, asa e. De 3 saptamani deja, eu sunt major. Pot sa fac multe chestii. Pot sa votez, sa ma duc la inchisoare si sa platesc amenzi, sa cumpar alcool si tigari pentru colegi. Pot sa fac multe.
Cum am sarbatorit? Pai, eu fiind impotriva majoratelor, nu am tinut asa ceva. Pentru ca mai multi colegi au insistat, am invitat 110-11 colegi pana la Fantana (cu Bere), si le-am dat de baut, fiecare ce a vrut.
Ce am primit? Un tricou galben pe care e imprimat pinguinul Tux si dedesubt scrie ceva, albumul original "Phoenix - Baba Novak" si un tricou negru pe care e imprimata sigla originala Phoenix. Ah, si un coleg mi-o aranjat sa pot bate la tobe, in beciul Fantanii.
Mai jos cred ca sunt niste poze.

Salina Turda, 3 Februarie 2007

2007-02-04T15:08:00.000+02:00

Deci, uite ca dupa 2 ani si jumatate de liceu am mers si eu intr-o excursie cu scoala. La Salina Turda, cu doua opriri in Cluj. Prima oprire a fost pentru vizita Gradinii Botanice si a doua pentru program de voie, aproximativ 3 ore.
Excursia a organizat-o proful de mate, Maiorescu Dan, un prof extraordinar.
Per ansamblu a fost ok, imi pare rau ca nu am avut aparat foto sa fac poze in salina, este extraordinara. Recomand oricui sa mearga in vizita acolo.

HOW-TO: PPPOE in Slackware 11

2007-01-30T17:00:00.000+02:00

Aparut pe http://www.myl.ro/forum/index.php?showtopic=4923

Subiectul s-a mai discutat, insa mai mult pentru Ubuntu, si prea putin pentru SLack.. Asa ca descriu ce am facut sa-mi mearga mie conexiunea PPPOE (de la RDS). Mentionez ca legatura se face pe interfata eth0, si nu cred ca mai trebuie sa spun ca toate actiunile se fac sub root.

Primul pas este pornirea lui eth0. Aceasta se realizeaza cu comanda

CODE

root@einstein-comp:/home/claudiu# ifconfig eth0 up

Atentie! Placa de retea nu trebuie sa aiba nicio adresa IP, astfel sugerea lasarea pe dhcp.
Urmeaza configurarea conexiunii. Pentru aceasta folosim

CODE

root@einstein-comp:/home/claudiu# pppoe-setup

Aceasta configurare consta in introducerea numelui de utilizator primit, a parolei, si alegerea tipului de firewall, in mare.
Pornirea conexiuni se realizeaza astfel:

CODE

root@einstein-comp:/home/claudiu# pppoe-start

Insa, pentru prima conectare sugerez folosirea:

CODE

root@einstein-comp:/home/claudiu# pppoe-connect

Aceasta deoarece, in ultimul caz, conectarea se realizeaza cu afisarea unui output, foarte folositor in caz de eroare.

Daca Internetul merge si totul e in ordine, putem trece la urmatorul pas care consta in pornirea conexiunii la bootarea sistemului (desigur, acest pas este optional).
Vom incepe cu crearea unui fisier text, care sa arate cam in felul urmator:

CODE

#! /bin/sh/

echo "Starting pppoe"
ifconfig eth0 up
pppoe-start

Acest fisier il salvam in /etc/rc.d. Eu am ales numele rc.pppoe.
Urmeaza sa avem grija ca acest mic script.sa fie rulat la pornirea sistemului. Pentru aceasta editam fisierul rc.M, prezent tot in /etc/rc.d. Astfel, dupa sectiunea # Initialize the networking hardware., adaugam linia

CODE

. /etc/rc.d/rc.pppoe

Salvam si restartam. Ar trebui sa mearga

I'm back

2007-01-30T16:56:00.000+02:00

M-am intors, dupa o saptamana fara internet :) . Da, asa e. Am stat o saptamana fara internet, pentru ca acum o saptamana, sambata, l-am dat jos. Am dat jos cei 30 de metri de cablu, mi-am recuperat placa de retea si gata. Am stat fara. AM zis ca e mai bine pentru mine, ca nu strica o pauza. Speram ca pauza sa tina mai mult, insa ieri au venit baietii de la RDS sa-mi instaleze Fyberlinkul, asa ca s-a cam terminat cu pauza. A fost OK fara internet :)

Un sfarsit, un inceput

2006-12-31T20:01:00.000+02:00

Este ora 20:02, data de 31 decembrie 2006. Peste mai putin de 4 ore va incepe anul 2007. Ce e asa de special legat de aceasta data? Deja toata lumea stie, de cativa ani ni se baga pe gat prin orice mijloace, aproape ca ne sufoca. Da, este vorba de marea noastra integrare in UE.
Ca sa fac un mic test despre ce inseamna aceasta zi pentru unii, am scris la statusul de la Yahoo! Messenger urmatorul text: "o amarata de seara ca oricare alta. ce va ambalati atata?". Ca raspuns un fost coleg mi-a spus ca sunt chefuri, oameni beti, fericire. Un prieten mi-a spus ca se incheie o epoca. Tind sa-i dau dreptate celui de-al doilea, cu unele reticente.
Desigur, cine sunt eu sa comentez lucruri atat de mari, la care lucreaza oameni importanti? Pai, eu voi vorbi din punctul meu de vedere. M-am uitat si eu la stiri, m-am interesat, am mai vorbit cu oameni care stiau ce ziceau, am dezbatut cu colegii si am ajuns si eu la niste concluzii, atat cat poate sa gandeasca un flacau de 17-18 ani.
Am vrut la inceput sa povestec aici despre Sarbatorile de Iarna de anul acesta, dar se pare ca voi povesti despre acest lucru intr-un alt post.
In primul rand nu cred ca e cineva care crede ca de maine dimineata prin vamile din vest vor intra caini europeni, de rasa, cu colaci in coada, iar dupa aceea la iesire ii vor lua pe fratii lor, cainii comunitari, sau ca prin robineti va curge doar lapte si miere. Sau, cine crede acest lucru e un ignorant total care nu vede cat de murdar este zidul din fata lui nici daca da cu capul in el. Foarte putini vor fi europenii care ne vor privi cu respect de maine. Si asta pentru ca ei stiu ca noi maine dimineata nu ne vom trezi mai civilizati si mai harnici. Dar, desigur, nu ne vor privi cu mai mult respect si datorita arogantei lor. Sa nu uite ca dupa razboi au fost la pamant, si daca nu ar fi fost Planul Marshall, comunismul ii astepta si pe ei.
Eu chiar cred ca mentalitatea romanului trebuie schimbata, iar daca aceasta schimbare se realizeaza cu succes, toate celelalte lucruri bune vor urma. Dar aceasta mentalitate se poate schimba doar prin educatie, educatia in scoli, educatia in media. Nu spun ca trebuie controlata media si cenzurate acele lucruri care incalca "bunele moravuri", ci oamenii din media sa constientizeze ca toate prostiile care le transmit ei nu sunt percepute si prelucrate prea bine de cei din jur. Sa mai transmita/publice si ei un lucru bun, de genul: "Bunele maniere", "Sa vorbim corect" si alte lucruri considerate inutile de societatea consumatoare de azi. Dar si acei oameni din media trebuie educati, de unde rezulta ca fundamentul educatiei este in scoala.
Pana nu demult eu doream sa devin profesor. Am intalnit niste profesori , oameni extraordinari, care ma faceau sa ma gandesc "cum ar fi sa fiu si eu profesor?". Am ajuns ca in timpul orelor sa le urmaresc comportamentul si sa ma gandesc "cand o sa fiu si eu profesor o sa fac asa, nu o sa fac asa ca ii plictiseste pe elevi, o sa ii ascult asa etc". Dar m-am razgandit. Ce m-a facut sa iau aceasta decizie? Micile morale pe care mi le tineau fosti profesori, care incercau sa ma convinga ca aceasta munca e prost platita. Desi satisfactia e mare, nu iti poti hrani familia cu aceasta satisfactie. Si am ajuns la concluzia ca acesta e adevarul. Oricat ai incerca sa nu-l vezi, aceasta e situatia: statul roman nu pune valoare pe invatamant. Dar, fara invatamant de calitate, sunt slabe sanse sa avem oameni de calitate. O mica scapare sunt oamenii devotati din sistemul educational, care tin la elevi, si au grija ca ei sa aiba un viitor mai bun decat au avut ei.
Revenind la ideea principala, ce am vrut sa subliniez este ca statul roman nu pun accent pe ceea ce are omul mai de valoare, pe ceea ce diferentiaza omul de animale, pe inteligenta sa. Desigur, nu toti romanii au capacitatea intelectuala de a iesi oameni de stiinta, experti in diferite domenii, dar pot iesi din scoala ca oameni educati. Si asta e important. Trebuie sa fie educati si sa aiba simtul reponsabilitatii. Daca avem aceste doua lucruri, suntem oameni mari, zic eu.
Restul Uniunii Europene s-a dezvoltat pe parcusul a cateva decenii intr-o anumita directie, pe cand Romania s-a dezvoltat mai incet si spre alta directie. Iar noi vrem sa credem ca in 17 ani de zile i-am ajuns din urma. Este o aberatie totala. Mai avem mult pana sa-i ajungem din urma, iar eu consider ca momentul in care vom ajunge la nivelul Europei si chiar deasupra ei este momentul in care vom fi cu adevarat civilizati in cutia craniana.
Spun ca deasupra ei deoarece noi avem totusi un lucru pe care ei nu-l au: credinta inca vie si traditiile. Degeaba ne promit ei ca nu ne vom pierde traditiile, ca ,de fapt, le vom pierde in mod ascuns. Vor deveni comerciale. Sufletul din traditii se va pierde si va fi inlocuit de ban. Vor veni turisti sa ne vada traditiile, iar noi le vom arata. Tot mia mult, pana se va ajunge sa le aratam doar pentru bani, si nu din placere si din mandria ca suntem romani. Si vor fi lucruri schimbate, pentru placul turistului, si astfel vom ramane fara traditii adevarate, doar cu traditii comerciale si modificate. Sper sa nu ajung ca peste 30 de ani daca ma duc din nou in vizita la manastirile din Moldova, sa gasesc numai bazare si moteluri pe langa manastiri, iar in ele deabia cativa calugari care doar vor vinde suveniruri. Ar fi o mare durere pentru tara asta si pentru mine, in special.
De maine dimineata sa ne trezim, sa tinem fruntea sus, sa nu mai gandim ca predecesorii:"capul plecat sabia nu taie", ci sa-l privim in ochi pe cel ce tine sabia, sa nu ne fie frica sa recunoastem ca suntem romani si sa nu ne fie frica sa-i zicem prostului "prost", indiferent din ce stat dezvoltat face parte. Sa nu ne pierdem libertatea, credinta si educatia, cele trei lucruri de pret pe care le avem. Sa ne facem o cruce mare in sinea noastra si sa zicem "Doamne Ajuta!".

Voi ce parere aveti?

Doamna poarca

2006-12-17T09:26:00.000+02:00

Ma doare mana dreapta de numa. Am fost ieri la bunica la tzara sa taiem porcul.
Nu eu l-am, taiat, ci tata, eu am fost doar de ajutor pe-acolo. Am scos nu stiu cate galeti cu apa din fantana, am tinut de porc cand il facea bucati, etc. Scroafa era grasa. Stratul de grasime era de 5 degete, in anumite locuri. Spunea tata ca ar fi avut peste 120 kg.
Dar, ceea de ce sunt cel mai mandru, e ca eu am facut carnatii. Sau cel putin 70%. Adica tata a taiat carnea pentru carnati, si eu am tocat-o. Dupa aia a pus mama condimente peste pasta, si eu am framanat-o. Si dupa aia tot eu am bagat carnea in mate. A iesit bun, zic eu.
In rest, am vazut structura interna a procului, si de data asta am si reusit sa inteeg ce e pe acolo.
Dar am o febra musculara la mana dreapta de numa. Scosul apei din fantana, combinata cu rotitul la masina de tocat carne, adunata la lipsa de miscare si sedentarismul meu, mi-a pricinuit o durere cumplita. Macar nu am teme pe maine.
Cel mai mult mi-ar fi placut sa pot face poze. Dar inca nu am primit banii de la concurs, si nici nu cred ca o sa-i mai primesc vreodata, de la dobitocii care ar trebui sa dea banii. Cred ca au intrat in buzunarul cuiva, si gata. Noi ramanem cu o medalie si atat. Traim in Romania, care peste 2 saptamani intra in UE, cica.

Am aparut la TV

2006-11-27T21:19:00.000+02:00

Stiti concursul ala la care am luat locul I? Doua posturi ma jos. Pai, uite ca se pune scoala sa mediatizeze. Si astazi ma trezesc in ora de mate ca-s chemat la directiune. Acolo doi domni, unu cu microfonu si altu cu camera de filmat, cica is de la Focus TV, o televiziune locala. Au venit sa ne ia interviu, mie si celeilalte colege cu premiul I.
Ne-a pus niste intrebari despre concurs, pe mine m-a intrebat de cand imi place fizica si ce realizari am mai avut. Si azi de la 8 seara m-am vazut la TV :D Hehe, am fost eu. Putin cam serios, pentru ca ma scosesera de la ora de analiza, ora la care nu am fost de o saptamana, ca am fost bolnav. De ce credeti ca am atatea posturi in perioada asta?

Am fost si eu la un majorat

2006-11-27T21:10:00.000+02:00

Deci, am fost si eu la un majorat. Sa nu zica lumea ca stau numa in casa. Am fost la o colega cu care ma inteleg foarte, foarte bine, si care m-a convins sa ma duc, pentru ca din clasa a chemat numai pe patru persoane, eu si inca 3 colege. Deci, m-am simtit iubit :)
A fost destul de ok. Am stat pana la 12, cand am mancat din tort. Muzica m-a deranjat putin, era drum'n'base, dar macar e mai bine decat house sau manele. Deci asta a fost exceptia de la regula. Eu nu mai merg la majorate. Asta a fost primul si ultimul. Nu ma intereseaza persoana. Nu mai merg, si gata. Nu le inteleg rostul, nu sunt de acord cu ele.

Am card

2006-11-23T13:46:00.000+02:00

Yep, am propriul meu card, cu numele meu scris pe el :D :D
A trebuit sa mi-l fac pentru scoala, ca sa ne dea bursele pe el. E BCR VISA Eectron JUNIOR, card de debit. E fain si e al meu :D . Codul PIN e **** (credeati ca-l dau, nu?)

Medalie de aur, "Floare de Colt" 2006

2006-11-23T13:22:00.000+02:00

In sfarsit castig si eu ceva. Si nu la loz in plic ca toti prostii. Castig un concurs de talente, cica. Floare de colt.
Concursul asta e pentru copi defavorizati. Ma rog, eu nu ma consider defavorizat, dar noah, is bani implicati si o excursie la Bucuresti. Se pare ca daca am bursa medicala is defavorizat.
A fost week-endul trecut, mai exact in 18-19-20 Noiembrie. Au fost 9 sectiuni, eu am participat la Stiinte exacte, mai precis la Fizica. Am fost singurul la Fizica :) Nu credeam ca o sa iau ceva ca am gresit o formula de a 7-a si mi s-o dus o problema pe Apa Sambetei.
Dar la Festivitatea de premiere ce vad. Astia au dat cate un premiu I pentru fiecare materie din categoria Stiinte exacte, respectiv mate, fizica, chimie si info. Am fost super happy, am sarit pe scena, am primit medalie de aur si diploma. Normal ar trebui sa primim 1500 de euro pt locul I, dar s-ar putea sa primim doar 750, daca nu se suplimenteaza fondurile. Si aia is ceva.
Alte chestii ce s-au mai intamplat: am vorbit cu baroneasa Emma Nicholson, am stat in acelasi lift cu Mihai Traistariu si.. cam atat.

Azi am schimbat guvernul

2006-11-16T21:01:00.000+02:00

Pe bune, azi am schimbat guvernul... clasei. Si prin guvern a se intelege cei trei elevi care is reprezentantii clasei in consiliul elevilor pe scoala. Inainte era Anitta, o colega care s-a implicat si care facea treaba buna, casiera clasei, care nu facea mare branza, dar ea macar din a 9-a s-o bagat si ea strange banii la orice. Si inca una, care din a 9-a mi-o lasat impresia ca face totul pt interesul ei personal. Si, acest tip de persoana nu are ce cauta ca reprezentant al unui grup de persoane.
Asa ca, azi la ora de dirigentie, am cerut sa se voteze din nou reprezentantii. A ramas, in urma votului, Anitta, a intrat inca o colega care nush daca nu o sa se plictiseasca si o sa renunte, si un baiat, care noah, nu ar fi fost alegerea mea, dar pt ca o fost la egalitate de voturi cu aia care m-o enervat, l-am ales pe el.
Asa ca obiectiv atins: am bagat un baiat in consiliu si am scos-o pe colega cu interese personale pe primul loc. Desigur, victime colaterale au fost, casiera. Asta e. Macar democratia se misca.

Baba Novak Tour 2006, VideoCD

2006-11-12T20:35:00.000+02:00

Desi scriu cu intarziere, scriu. Cand am fost in Cluj la concursul TopFiz am primit si VCD-ul care se dadea la intrarea in sala la Concertul Phoenix din turneul Baba Novak Tour 2006. Contine videoclipurile la Zori de zi, Mila 2 de langa 3 si inregistrarile de la concertul de lansare din 2005 de la Sala Polivalenta, la piesele Andrii Popa si Baba Novak. Is faine toate 4. Astept sa vina ziua mea sa pot completa colectia cu Albumul Baba Novak si DVD-ul Baba Novak.

De ce scriu eu asa incet temele?

2006-11-12T18:09:00.000+02:00

E ora 18:10 si am inceput sa fac teme de pe la 11, si nu am decat 7 pagini de limite. Foarte putin. De ce? Cand m-am pus sa scriu nu faceam altceva decat sa stau si sa ma uit la pereti si sa cuget. O fi muzica de vina? faptul ca e pornit calculatorul? Chiar nu stiu, desi bauiesc ca e calculatorul de vina. Ar trebui sa trec printr-o perioada de "dezintoxicare".

O sambata nasoala

2006-11-11T20:02:00.000+02:00

M-am trezit la 7:21.
Am pornit calculatorul sa vad daca mai pot sa fac ceva cu Slack-ul asta ce l-am instalat. Tot imi dadea o eroare si numa nu mai stiam ce sa fac cu el. Dar am gasit solutia.
Am mancat, m-am dus la scoala la fizica.
Am facut fizica cu o profesoara destul de ciudata, vorbea foarte monoton. Si mai era o tipa de la Slavici care din a 9-a tot vine la excelenta. Cred ca-i place mult fizica daca vine sambetele aici.
Am terminat la 11 si ceva si am urcat la info s afac si acolo ceva. Am facut numa o problema si in rest m-am uitat pe forumuri sa vad ce o mai aparut.
Am venit inapoi acasa, pe drum am enervat-o inca o data pe o colega. In curand se muta de peste drum si is cam suparat, de aceea ma comport asa.
Acasa m-am cam suparat putin ca mi-a zis mama sa fac niste chestii prin casa. Mie nu-mi place ca atunci cand am un program pt o zi, facut de dinainte, sa imi fie stricat asa aiurea. Ah, am uitat sa mentionez ca programul stabilit pentru azi era sa lucrez la mate limite, ca ne asculta si trebuie neparat sa lucrez la limite, sa nu ma trezesc ca o sa fiu bota, la fel ca la trigo.
Am continuat munca la Slackware-ul 11 proaspat ionstalat, si i-am adaugat ce programe mi-au trebuit. A durat destul de mult, pentru ca am downlodat fiecare program de pe internet, ultima versiune.
S-au intors ai mei de la gradina seara, pe la 17 si iar nu am facut nimic la mate. Acum e ora 20:15 si cred ca o sa ma uit la un film, dar nu sunt sigur.
Ideea este urmatoarea: sunt lenes si dependent de calculator. Ceva trebuie facut, neaparat.

Gata cu Internetul

2006-11-05T21:14:00.000+02:00

Gata, m-am saturat. Nu mai pot invatat din cauza lui.
Uite ce am scris pe un forum acum cateva minute:

Quote:
Stau mult pe internet, verific mailul si forumurile regulat si des, dar ma pot abtine.

Ma mint singur. Snt dependent de Internet. Imediat cum ajung acasa de la scoala ma arunc in fata PC-ului si nu incep temele decat pe la 7. Si nu le termin si asa se duce de rapa toata situatia mea scolara. De acuma gata. Da-le-n pupaza de stiri, le pot citi si seara, daca am timp, pe forumuri pot posta si numai in week-end, si nu are nevoie lume de mine asa de mult pe messenger, ca am inceputy sa fac teme pe messenger cu colegii. De azi inainte imi fac o promisiune: Nu voi porni calculatorul decat cu cabllul de retea scos, in afar de situatiile in care voi avea nevoi de el, nu voi sta pe internet decat seara, dupa ce imi termin temele si daca nu e prea tarziu, si in week-end, maxim 3 ore pe zi. Trebuie sa ma opresc, ca deja am luat-o prea de tot.

TOP FIZ 2006

2006-10-29T19:29:00.000+02:00

Ok, deci o venit si concursul asta. Si o trecut. S-a tinut la Cluj in week-endul de 28-29 Octombrie. Eu de la inceput m-am dus mai mult ca sa ma intalnesc cu fratele meu si nu pentru concurs. Asta si pentru ca la concursul asta subiectele le face Mihail Sandu, care e un fel de "cel mai ce" in ale fizicii. Asta e. Sper ca intr-o zi sa ma apuc din nou de fizica la modul cel mai serios, dar nu stiu cand. Am luat 5.50 de puncte din 30 si am iesit al 6-lea, din 12 participanti, dintre care 3 nu s-au prezentat. Andrei o luat locul 2 si ma bucur pentru el. Merita. O sa vad la urmatorul concurs la care ma trimite dirigu ce o sa fac.

Sunt un trantor

2006-10-25T22:08:00.000+03:00

Asta e! Sunt un trantor. La matematica deabia mai lucrez, dovada fiind un 3 mare si tare, care cred ca o sa primeasca un frate geaman in curand. La fizica sunt la pamant si am pretentii de nationala. La chimie simt pe bune ca se vorbeste o limba straina, mai multe inteleg din maghiara decat din chimie. La romana sunt bota, si imi e frica de Bac. Si eu stau si pierd vremea pe internet facand prostii, nu ceea ce trebuie. Asta e. Sunt un trantor.

Demi-san

2006-10-24T19:17:00.000+03:00

Acum o saptamana si ceva, am fost voluntar la o expozite despre cultura japoneza. Si tot ce trebuia sa fac era sa stau imbracat intr-un kimono si sa zambesc la vizitatori. Asta ce l-am purtat eu era cica kimono de sarbatoare, nu de lupta, ca atunci ar fi fost mai bine. Am descoperit de ce japonezii (ele in special) fac pasii asa de mici. In poza a doua e Oana, tipa al carei aparat foto era cel ce a surprins momentul. Astept comentariile vastre, al celor ce cititi aceste randuri.

Tine privirea inainte

2006-10-11T21:28:00.000+03:00

Deci, sa va explic ce s-a intamplat. Mergeam de dimineata la scoala, cu doua colege. Era intuneric si eram pe dig. Digul asta, ca sa va explic, dupa pozitia in care eram, in partea dreapta era Somesul si in stanga mea era strada. Langa mine, in dreapta erau colegele, si in stanga mea era chiar marginea cu iarba a trotuarului de pe dig, ca sa-i spun asa. La un moment dat ma intorc spre strada sa ma uit la ceva tractor. Peste nici 5 secunde intorc privirea in fatza (mentionez ca inainte sa ma intorc in stanga in fata era un grup de oameni si atat) si Booof....! Ma trezesc cu un biciclist in fata! Instinctiv imi incrucisez mainile pe piept si ma loveste. Eu raman nemiscat si el incepe sa se clatine, ca imi era frica ca o sa cada de pe dig pe strada. Dar isi revine, se intoarce si zice ceva ca sa ma uit pe unde merg. La care ma intorc si eu si strig ca nu pe dig sa mearga el cu bicicleta. Cam atat.

Ora cu americanu'

2006-09-24T08:39:00.000+03:00

Mda. Deci se pare ca in programa profilului meu scrie ca noi trebuie sa facem o ora pe saptamana cu un vorbitor nativ de limba engleza. Corect, engleza, nu americana!
De cativa ani, liceul meu are americani care vin si mai preda pe la noi pe la scoala. Dumnezeu a dat si am scapat ultimii doi ani si nu au fost americani in scoala. Dar se pare ca anul asta a venit unul, Michael Lee, parca il cheama.
N-am sa stau acuma sa povestesc toata ora pe care am avut-o cu el, ci doar partile mai importante, as zice eu.
Dupa ce o dat si el din gura, fara sa se prezinte, ne-a pus pe noi sa zicem cate ceva despre noi. Eu i-am zis clar: Urasc Statele Unite! M-a intrebat de ce si i-am spus ca nu vrea sa stie. Totusi, putin respect fata de el, ca profersor am avut, sa nu-l fac ignorant, increzut si manipulabil. Dar el se pare ca era mai rau de atat. In spatele meu stau doua colege, una baptista si una penticostala. Cand a ajuns la aia penticostala a zis ca nu a crezut ca o sa gaseasca atatia neoprotestanti in oras, credea ca o sa gaseasca numa ortodocsi si catolici. Dar nu s-a oprit aici. A mai continuat sa vorbeasca despre secta lui (cred ca a folosit cuvantul ala), ca la ei nu e voie cu muzica si nu mai stiu ce. Si dupa aceea a venit bomba. A spus ca Biserica Ortodoxa nu face nimic pentru oameni, numai arunca banii pe obiecte din aur, iar preotii se imbata.
In momentul ala am turbat! Cum indrazneste sa vina intr-o clasa majoritar ortodoxa si sa spuna asa baliverne? E mai imbecil decat credeam sau ce? Atunci mi-am dat seama ca, fara sa-si dea seama, e un american tipic: increzut fara sa vada, de parca ei ar fi mai buni. Imi venea sa ma ridic si sa dau cu pumnul in masa. Sa strig la el. Cum indrazneste? In primul rand: Biserica Ortodoxa face foarte multe pentru oameni: sa vina la biserica macar o duminica sa vada ca la sfarsit se fac colecte pentru cine cere ajutorul bisericii. Cine e in nevoie, se duce la biserica si, la sfarsitul slujbei se strang bani, de la cine doreste sa dea. Asta, ca sa nu mai vorbim de ajutorul dat de Biserica dupa inundatii. Si faptul ca biserica arunca banii pe obiecte din aur? Daca el, un om simplu, investeste atatia bani in casa lui, sa fie confortabila, isi ia o plasma cand ii e la fel de bun un CRT sau mai stiu eu ce lux isi mai baga in casa omul cel de toate zilele, Dumnezeu nu merita sa aiba asa ceva in Casa Lui? Biserica e casa Domnului si trebuie cinstita ca atare. Nu sa o facem simpla, ca cica sa dam banii la popor. Asta merita Dumnezeu? O incapere simpla, cu peretii albi si o masuta in fata pe post de altar? Sa-i fie rusine. Si faza cu preotii care se imbata. Da, au existat cateva cazuri. Dar de ce generalizeaza asa de mult? Sa faca o vizita prin Moldova la manastiri, sa vada acolo preoti adevarati. Sa citesca cartile Parintilor Cleopa si Arsenie Boca. Sau, pur si simplu, sa intre intr-o biserica ortodoxa si sa vorbeasca cu un preot. Nu cred ca o sa miroasa a alcool. Si, in plus, cine e el sa judece? Dumnezeu ne judeca pe fiecare in parte.
Cam atat. Daca mai face o data prostia asta, o sa sar, iar a treia oara ma duc la diriginte si director. Adica eu eu nu comentez nimic la religia altora, dar el vine si spune asa prostii de religia mea? Ah, si de parca vad ca o sa fie cativa care ori nu au auzit ce a zis asta, ori au uitat. Eu stiu ce am auzit.

PS: ce scrie mai sus e strict parerea mea personala si eu raspund pentru cele afirmate mai sus.

Primul meu articol

2006-09-19T17:11:00.000+03:00

Heheee am si eu un articol! :) Hai sa ma dau mare. Revista MyComputer are pe situl lor o sectiune "Cititori", unde publica articole venite de la cititori. Am trimis si eu unul si astazi l-au publicat. :D
E vorba despre ce trebuie sa faci sa poti rula WindowsXP pe pc-uri mai slabe. Mai multe cititi AICI. Enjoy. Astept pareri si sugestii.

"I'm so happy/ Cause today ..."

Probleme cu reteaua

2006-09-17T19:32:00.000+03:00

Eu imi primesc internetul de la un vecin, printr-o retea facuta de mine. Asta pentru ca imi iese mai ieftin si am internet aproape tot timpul. Acum o saptamana vecinu o primit un alt calculator, pe care se putea instala Windows2000. Am facut reteaua, am setat sa pot primi internet de la el, tot ce trebuia, dar... nimic. Calculatorul meu trimitea date catre al lui, dar nu primea nimic inapoi. M-am tot chinuit cu el o saptamana, pana la urma am incercat week-endul asta cu WindowsXP. Si, merge. Se pare ca problema a fost cu firewallul lui, nu permitea sa imi dea mie acces la internetul lui. Naspa de tot. Asta e. Peste o luna o zis mami ca imi da bani sa-mi cumpar un router hardware si atunci o sa am internet cand o sa vreau, fara sa mai depind de calculatorul lui.

Incepe clasa a XI-a

2006-09-17T19:17:00.000+03:00

Uite ca a inceput si clasa a XI-a. Ce repede trece timpul... Vineri a fost festivitatea si maine, luni, e prima zi de cursuri. Am Mate/Romana/Religie/Engleza/Geografie/Economie, de la ora 8:00.
Sala de clasa ne-a ramas aceeasi, avem o tabla in minus, asta pentru ca doi colegi au fost buni si ne-au spart una anul trecut, pe la sfarsitul anului. Ma gandesc cu groaza la orele de mate cand o sa trebuiasca sa ma ridic de 10 ori, cel putin, pe ora ca sa sterg tabla.
O sa fac "Cultura si Civilizatia Americii" cu un american. Mi se pare tampenie materia aceea. Si o sa mai si vina cu accentul ala tampit. Economie o sa facem cu o profa care m-o enervat inca dintr-a noua, dar am scapat de ea intr-a 10-a. La Romana ni s-a spus ca pleaca profa ca e insarcinata, dar se pare ca mai ramane. Ma enerveaza. Plus ca s-a mai spus ca vom face numai 3 ore de romana pe saptamana. Nuuuuuuuu..., se pare ca tot la 4 ore am ramas >:(. Cam atat.

Mi-am tras tricou PHOENIX

2006-08-20T21:15:00.000+03:00

OK, mi-am facut si eu un tricou cu formatia mea preferata, PHOENIX.
Imediat dupa ce m-a intors din tabara, l-am si facut. M-am intors intr-o zi de luni, marti am lucrat putin la imagine, iar miercuri deja am avut tricoul. Inca din timpul taberei ma gandeam cum o sa arate. Sunt mandru de el.

Aceste sunt doua poze, facute cu un telefon, tricoului. Stiu ca nu e cine-stie-ce, dar e al meu, si e original. L-am facut la o firma de aici din oras, si m-a costat 33 de lei, dar a meritat toti banii.
E rosu, pentru ca mamei mele nu-i place sa ma vada imbracat in negru, si m-a lasat sa-l fac numai rosu, nu negru. Imaginea cu pasarea am luat-o de pe internet, scrisul l-am adaugat eu. Baietii de la firma au fost foarte de treaba si m-au ajutat.
Acum am si eu un tricou cu PHOENIX.

Tabara Bucsoaia, 9-16 iulie 2006

2006-08-20T17:38:00.000+03:00

S-a terminat si tabara. Desi a trecut cam o luna de atunci, eu scriu doar acum despre ea, nu stiu de ce.
S-a desfasurat in perioada 9-16 iulie, in localitatea Bucsoaia, jud Suceava.
Am pornit duminica seara cu trenul. Din grupul nostru au facut parte: eu, 8 copii de clasele I - IV, un prieten care trece pe a IX-a, 2 dintr-o localitate de aici din judet, numita Supur, care trec pe clasele VII, respectiv VIII, 7 elevi de la fosta mea scoala, care trec pe clasa a VI-a si inca doua fete de scoala primara, care au venit cu insotitoarele. Da, foarte multa diversitate. Alaturi de noi a venit un grup din Tasnad, care era putin mai omogen, majoritatea fiind inca in generala.
Au fost mai multe excursii, am vizitat multe manastiri de prin zona aceea, foarte recunoscuta pentru numarul mare de astfel de locasuri, datand din perioada lui Stefan cel Mare. Cel mai mult m-au impresionat urmaoarele lucruri:

jiltul domnesc de la Manastirea Putna. Este scaunul pe care statea Stefan cel Mare in timpul slujbelor. Desi n-as fi avut voie, l-am atins. Tot in acea manastire, am trecut pe langa mormantul domnitorului, fara sa stiu ca e acolo.
Manastirea Neamntului mi-a placut foarte mult, deoarece este un loc frumos, linistit, parintele calugar care ne-a fost ghid a fost foarte glumet si simpatic.
Cetatea Neamtului a fost superba. Sentimentul ca te afli in locul in care mai multi domnitori au pasit, sa treci prin poarta pe unde ei au intrat pe cai, sa treci podul pe care ei l-au trecut de atatea ori, superb
manastirile in general: Moldovita, Sucevita, Voronet etc.

Am avut la inceput niste probleme cu copii mai mici, dar au fost in mare parte cuminti. Si foarte simpatici. In mare, a fost frumos.

S-a terminat si clasa a 10-a

2006-08-17T13:28:00.000+03:00

Desi cu multa intarziere, n-am mai postat de mult, totusi mai scriu, mai exist.

Noah, s-a terminat si clasa a 10-a. Media: 9.63. Eu sunt multumit. A fost un an cu multe schimbari. Multi din clasa ne-am schimbat, in bine as zice eu, unii in rau, totusi. Nu asta conteaza. Conteaza ca urmeaza o vacanta si clasa a 11-a.
Se pare ca clasa a 11-a e o clasa grea. Mie imi e cel mai frica de mate. Se pare ca o sa invatam chestii noi, si grele, si vom folosi materia invatata pana acum din plin. De asta imi e frica. Nu stiu bine materia de pana acum. Trebuie neaparat sa ma pun sa o recapitulez.
Cam atat pentru acum.

Poezie dadaistă

2006-06-04T21:40:00.000+03:00

Ce temă am primit la română. Trebuie să facem o pezie dadaistă. Cum se face asta? Foarte simplu! Iei un (sau mai multe) articol(e) dintr-un ziar, decupezi fiecare cuvânt, le bagi intr-o pălărie, le amesteci, si extragi cuvânt câte cuvânt, şi le scrii pe o foaie. Gata poezia!
Şi acum, să vă arăt ce mi-a ieşit mie:

Cu durere uşoară!
care elevi pentru instructor,
Amaţiului, pregătesc studenţi.
Înmormântarea posibil odihnă auto,
Găvruş, conducere veşnică!
Miercuri, obţinerea permisului
trecerea de pe strada a suflet
avea Gheorghe.
Cimitirul atractiv a fost ţărâna,
anunţ strabunic Dumnezeu.
Fie-ţi nefiinţă celui loc în socru
în de dea preţ să-ţi tată.

Asta a fost tot. Am folosit un anunt de la mica publicitate si un necrolog.

Concert Phoenix

2006-06-03T18:46:00.000+03:00

Vineri, 26 Mai, ora 14 si ceva. Sunt la liceu, in labul de fizica, ca era Ziua Colegiului si am avut o prezentare pt astia de a 8-a. De la un moment dat auzeam niste sunete, si stiam ca astia de la Omega fac probe de sunet pt concertul de diseara. Ard in mine, vreau sa ma duc si eu in centru sa-i vad. Poate apare si Phoenix. Peste un timp, ce-mi aud urechile? Phoenix, melodie de pe albumul nou, cred ca era Baba Novak. "Domn' profesor, eu ma duc sa-i vad, nu mai stau". "Du-te fara grija, si eu m-as duce!" Ajung in piatza 25 Octombrie, scena goala. "Oh, astia deja au terminat. Da hai sa stau totusi." Era parcata acolo o duba care mi s-a parut cam suspecta. Am lasat-o in pace. Dupa un minut porneste din loc si trece chiar pe langa mine. Se opreste la un moment dat sa intre un pletos inauntru. Se deschide portiera...Pe cine vad? Nicu Covaci & Co.
Ora 18. Ma intalnesc cu patru colegi in piatza. Am venit special pentru concertul Phoenix, sa stam mai in fatza. Ne mai plimbam, ne mai uitam, la 19 ne punem langa gard. Inca nu erau multi. Canta o formatie din Ungaria, Mircea Florian doua melodii (cu chitara lui Baniciu) si urca ei... Chiar ei..PHOENIX!!!! Deja se adunasera destui in spatele meu. Au inceput cu "Ciocarlia". SUPEEEER TAREEEE concertul. Am cantat fiecare piesa cu ei, chiar si de am ramas fara voce si fara auz. La un moment dat venisera din spate doi tipi cu accent ne-ardelenesc cu un banner urias pe care scria PHOENIX, sa-l punem pe gard. Imediat! Dupa ce au terminat "Negru Voda" au coborat de pe scena, si eu si colegii mei ne-am dus de acolo. Ne-am decis inainte ca dupa concert mergem in spatele Casei de Cultura, sa-i vedem cand ies. Si tot facandu-ne loc prin multime la un moment dat auzim ca vin inapoi. "Bine ca!!! De ce ne-am dus de acolo? Las' ca mai vedem si de aici!" Au cantat Andrii Popa.
Ne-am dus la duba lor dar am asteptat degeaba 30 de min. Ne-am gandit ca ei raman poate la concertul Omega. Nu-i nimic. Macar i-am vazut.

Mi-am facut blog

2006-06-03T17:28:00.000+03:00

Daca tot am vazut ca e la moda sa-ti faci blog, m-am decis ca e momentul sa-mi fac si eu unul.
Ce e un blog? E un fel de jurnal public. Mai multe cautati pe google ca n-am chef sa explic acum. Sunt cam obosit.
Atata tot, pentru moment.